Turnurile şi Bastioanele Braşovului, investiţii de 300.000 de euro cu lacătul pe uşă. De ce refuză turiştii să le viziteze
0
Turnurile şi Bastioanele Braşovului, în care consiliul Judeţean Braşov a investit peste 300.000 de euro, stau cu lacătul pe uşă. N-au fost promovate pentru a atrage turişti, deşi unele sunt unicat în România. Au fost închise pentru că facturile de întreţinere erau mai mari decât profiturile. Situaţia juridică este şi ea una bizară, iar autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru redeschiderea lor.
Turnurile şi bastioanele Braşovului au fost administrate până anul trecut de Consilprest, societatea comercială a Consiliului Judeţean. Au fost închise deoarece nu atrăgeau suficienţi vizitatori. Nici promovare nu a fost făcut cum trebuie. Consiliul Judeţean a avut o tentativă de a iniţia un circuit al lor cu un bilet unic, dar nu a reuşit să atragă doritori, aşa că a renunţat.
Cea mai mare dezamăgire este Primul Muzeu Virtual din România de la Bastionul Postăvarilor în care s-au investit 290.000 de euro. Banii au fost daţi de Consiliul Judeţean prin compania proprie- Consilprest. Muzeul a fost inaugurat în 2012, dar a mers în pierdere. Amortizarea investiţiei este de doar 10.280 de lei pe lună, adică 30.000 de euro pe an. Ar fi nevoie de cel puţin 10 ani pentru recuperarea banilor, asta dacă muzeul ar avea cheltuieli zero.
Muzeul Virtual de la Bastionul Postăvarilor este însă unul interesant. 32 de specialişti au muncit timp de şase luni la realizarea lui. Are două gigapanorame instalate pe mesele multitouch care prezintă Braşovul văzut de pe Tâmpa până în cel mai mic detaliu, utilizatorii acestor dispozitive având posibilitatea să exploreze oraşul printr-o simplă atingere de ecran. Pe dispozitivele multitouch instalate pe şevalete pot fi făcute tururi virtuale ale unora dintre cele mai importante monumente şi puncte de interes ale Braşovului: Biserica Neagră, Casa Sfatului, Prima Şcoală Românească, Zona Bastionului Graft (După Ziduri), Scheii Braşovului, Turnul Alb şi Turnul Negru.
Ca să nu mai aducă pierderi Bastionul Postăvarilor a fost închis şi stă aşa de mai bine de un an. Consiliul Judeţean a aprobat în 30 martie 2016 scoaterea obiectivului turistic din administrarea Consilprest. Edilii au încercat spoi să le transfere la Muzeul de Istorie, dar acest lucru nu s-a putu realiza deoarece clădirile sunt în proprietatea Primăriei.
Situaţie similară este şi la Turnul Alb şi Turnul Negru. Şi ele prezintă şi ele istoria oraşului şi oferă o superbă panoramă asupra Centrului Istoric, dar stau tot cu lacătul pe uşă. Tot prin hotărâre de CJ au fost scoase din administrarea Consilprest, dar şi aici situaţia juridică este una ciudată. Sunt administrate de Consiliul Judeţean, dar sunt proprietatea Primăriei după cum arată Cartea Funciară.
În acest moment nu există o soluţie pentru ca obiectivele turistice să funcţioneze. „În prezent, Consiliul Judeţean analizează modalitatea de clarificare a situaţiei juridice a acestor imobilelor, precum şi posibilitatea unei colaborări cu UAT Municipiul Braşov, proprietarul de drept înscris în Cartea Funciară, în vederea exploatării şi valorificării lor din punct de vedere cultural-istoric şi turistic“, se arată în răspunsul oferit de Biroul de Presă al Consiliului Judeţean.
Retrocedare care durează de 14 ani la Bastionul Ţesătorilor
Bastionul Ţesătorilor, o construcţie unică în România, se degradează pe zi ce trece după ce nu s-au putut face investiţii majore din cauza situaţiei juridice incerte a construcţiei. Biserica Evanghelică a cerut încă din 2003 retrocedarea în natură a construcţiei, dar nici până astăzi procedura nu a fost finalizată.
Epopea proprietarului Bastionului Ţesătorilor datează încă de după al doilea război mondial. Atunci statul român a naţionalizat construcţia, a preluat-o practic, dar nu a făcut şi modificările în Cartea Funciară. Proprietar apare Biserica Evanghelică care deţinea Bastionul Ţesătorilor şi înainte de naţionalizare. Cu toate acestea este nevoie de retrocedare deoarece statul român a intrat în posesia obiectivului turistic în timpul comunismului. Administrator al bastionului este Consiliul Judeţean Braşov. Nici Biserica şi nici Consiliului Judeţean nu se încumetă să facă investiţii până când situaţia juridică nu se va clarifica. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este cea care trebuie să rezolve situaţia.
Anul trecut Biserica a anunţat că va face mici lucrări de întreţinere pentru ca frumoasa construcţie să nu ajungă să se prăbuşească şi se spera ca retrocedarea să fie finalizată cât mai rapid. Nici până astăzi acest lucru nu s-a întâmplat, iar în continuare Bastionul Ţesătorilor este practic al nimănui.
„Bastionul Ţesătorilor face obiectul unei cereri de retrocedare din partea Bisericii Evanghelice, adresate Comisiei speciale de retrocedare de la Bucureşti, cerere care încă nu a fost soluţionată. Conducerea Muzeului Judeţean de Istorie îşi exprimă cu hotărâre interesul şi dorinţa de a beneficia de prevederile Legii nr. 165/2013 privind menţinerea afectaţiunii de interes public pe o perioadă de 10 ani pentru imobilul Bastionul Ţesătorilor – în prezent secţie a Muzeului Judeţean de Istorie, cu funcţie de expoziţie muzeală permanentă şi spaţiu cultural deschis pentru concerte, expoziţii în aer liber, ateliere, conferinţe. În viziunea conducerii Muzeului Judeţean de Istorie Braşov prezentată în Proiectul de management pentru perioada 2014-2019, Bastionul Ţesătorilor continuă să ocupe un loc important, fiind un spaţiu cultural deschis, activ şi reprezentativ atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru oferta locală şi naţională de turism cultural“, se mai arată în răspunsul primit de la Consiliul Judeţean.
Se încarcă comentariile...
