FOTO Marile uzine ale Braşovului au ajuns ruine. În locul lor răsar Mall-uri şi proiecte imobiliare
0
Marile uzine ale Braşovului care aveau înainte de 1990 zeci de mii de angajaţi au fost rase pe faţa pământului. În locul lor apar proiecte de zeci de milioane de euro.
Uzina Hidromecanica a fost ştearsă de pe harta Braşovului. Pe terenul ei, de 40.000 de metri pătraţi, care este chiar în Centrul Civic s-a anunţat construcţia de clădiri de birouri şi un hipermarket Cora. Între timp situaţia s-a schimbat. Cora nu a mai făcut investiţii şi a anunţat că vinde terenul. Până atunci, în plin centrul Braşovului este un teren viran. După demolările din Centru Civic, uzina s-a restrâns într-o hală de la marginea Braşovului, dar la finele anului trecut a intrat în faliment şi au fost concediaţi ultimii angajaţi.
Uzina a fost înfiinţată în 1880. Angajaţii lucrau în ateliere de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice. În clădirea „Hidromecanica s-au fabricat primul autobuz şi primul strung românesc, în anii 50.
După Revoluţie, soarta uzinei Hidromecanica şi a miilor de angajaţi a început să atârne de un fir de aţă, societatea fiind privatizată în două rânduri. Aşa se face că, după ce a fost cumpărată de diverşi acţionari, uzina s-a stins încetul cu încetul.
Primul pas a fost făcut în 2001, când uzina a fost cumpărată de societatea Alexander & Co SRL Braşov, privatizare care s-a dovedit a fi un eşec. A doua privatizare a uzinei a avut loc după numai patru ani, când fabrica a fost cumpărată de omul de afaceri Lucian Nicolae Gârbacea, care a deţinut 50,9% din acţiuni, un alt acţionar semnificativ fiind SIF Transilvania cu 45,21%.
Cu trecerea anilor, declinul uzinei Hidromecanica era tot mai evident. Astfel s-a ajuns ca, după ce în 2009, cifra de afaceri a companiei era de 9,4 milioane de lei şi pierderile de 14,8 milioane de lei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov să scoată la licitaţie platforma Hidromecanica.
„ Ar fi trebui menţinută uzina asta şi să se caute proiecte. În schimb a fost distrusă. Braşovenii vor să lucreze şi să aibă locuri de muncă", mărturiseşte Dumitru Miron, prim-vicepreşedintele Sindicatului Hidroforţa, cu o vechime de peste 30 de ani în uzina braşoveană.
Demolarea uzinei Tractorul, o rană care nu se vindecă
Uzina Tractorul a fost cea mai mare din Braşov, după Steagu Roşu, actual Roman SA. Uzina a luat fiinţă în 1925 şi a fost iniţial fabrică de avioane numită IAR Braşov. În 1946 ruşii au confiscat utilajele ca despăgubiri de război, iar uzina a fost orientată spre fabricarea de Tractoare. În anul 1990, uzina Tractorul avea 23.000 de angajaţi, iar după 1990, a intrat într-un lent proces de privatizare.
Uzina Tractorul a fost închisă în 2007, după ce a intrat în lichidare judiciară. Mai avea doar 1.900 de angajaţi. Flavus Investiţii a câştigat licitaţia pentru preluarea platformei industriale, care se întinde pe 120 de hectare şi valorează 77 de milioane de euro.
O mică fărâmă din vechea industrie de la Tractorul se mai păstrează în trei făbricuţe, care au în jur de 360 de salariaţi. „A fost dureros să munceşti o viaţă într-un loc şi să vezi cum totul se face bucăţele. E o rană care nu se vindecă niciodată. De exemplu, înainte de a se închide Tractorul, noi am solicitat la Primărie Planul Urbanistic Zonal şi am fost asiguraţi că va rămâne zonă industrială, dar acum, apar cartiere rezidenţiale“, spune, dezamăgit, Gheorghe Apostu, fostul lider sindical de la Tractorul care a lucrat o viaţă în uzină.
Coresi ShoppingCenter în locul uzinei
Cel mai mare Mall din Transilvania se va deschide pe 26 martie şi este o investiţie de 60 de milioane de euro. Se vor amenaja un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.000 m² şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 25.000 m² . O zonă de petrecere a timpului liber şi de distracţie va fi deschisă pe o suprafaţă de 5000 m² la etajul centrului comercial şi va cuprinde un cinema multiplex şi o zonă destinată restaurantelor cu specific divers. Oferta parcului comercial va fi completată de restaurantele drive-in, de zona dedicată bricolajului, zona pentru reparaţii şi întreţinere auto şi de o benzinărie, care vor crea desigur atractivitate. Va fi consteruită şi o parcare de 3.000 de locuri.
Roman SA, în insolvenţă
Roman SA, cea mai mare uzină a Braşovului este în insolvenţă şi se cere falimentul. eclinul uzinei a început după anul 1990, iar comenzile au tot scăzut. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. 80% din acţiuni au fost date Asociaţiei Pro Roman Braşov, iar preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost numit Ioan Neculaie (patronul de la FC Braşov). El a preluat însă acţiunile doi ani mai târziu, procedură care a fost contestată de foştii parteneri de afaceri. Aceştia s-au judecat cu Neculaie aproape opt ani, iar anul acesta Tribunalul Braşov a decis revenirea la acţionariatul din 2004. Uzina a revenit din nou Asociaţiei Pro Roman, a cărei preşedinte este omul de aface Ioan Olaru.
Perioada de glorie a Uzinei Roman
Uzina Roman a fost fabrica fanion a Braşovului. A fost iniţial fabrică de armament la înfiinţare în 1938, iar începând cu anul 1953, după naţionalizare a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabric autocamioane. Primul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari. Aşa s-a ajuns ca în 1977 să aibă o producţie record de 33.000 de maşini pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.
Cum s-a îngropat cea mai mare uzină a Braşovului
Acum, doar 500 de oameni mai lucrează la Roman. Uzina a supravieţuit în ultimii ani din banii obţinuţi pe camioanele făcute pentru armata Statelor Unite şi livrate către Pentagon. Roman a obţinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. Acum trei ani însă, nu a mai câştigat licitaţia şi nici comenzi de pe piaţa internă nu sunt. Uzina Roman s-a transformat încet, încet într-un morman de fiare, iar anul acesta a produs doar cinci camioane. Ultima dată a înregistrat profit în 2009, respectiv 120.000 de lei. Acum are datorii de 90 de milioane de lei.
Nici fabricile private româneşti nu au mers la Braşov
FARTEC SA a fost prima uzină privată din Braşov înfiinţată în 1991. Era specializată în producţia de produse din cauciuc şi avea 1.600 de angajaţi. După anul 2.000 a început declinul, iar în 2006 uzina a intrat în faliment. Mai avea atunci doar 400 de angajaţi şi datorii de 691 de miliarde de lei vechi. Fiscul a executat silit clădirile, terenurile şi utilajele societăţii.
Polonezii de la Echo Investment au cumpărat terenul de patru hectare cu 24 de milioane de euro, în urmă cu trei ani. Pe locul fostei fabrici Fartec SA se va ridica Mall-ul Korona. Centrul comercial va avea o suprafaţă totală de 12.000 mp cu 38.000 mp suprafaţă închiriabilă, 130 de magazine, un centru de bowling, săli de cinema şi 1.300 de locuri de parcare. Proiectul este anunţat pentru 2015.
Pe aceeaşi temă:
FOTO VIDEO Cum s-a schimbat Braşovul după 25 de ani de libertate
Se încarcă comentariile...
