Colegiul de la sat care scoate specialişti de top. Marile companii bat la porţile instituţiei, în căutare de forţă de muncă
0
„Decât codaş la oraş, mai bine-n satul tău fruntaş”, spune o vorbă din bătrâni. La Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, această zicere din popor înseamnă creşterea unor elite pentru cei care vor profesa în medicina veterinară, agroturism şi industrie alimentară.
Iar dacă credeţi că un liceu din mediul rural este mai prejos ca dotări comparativ cu unul de fiţe, „de la oraş”, vă înşelaţi.
„Modernizarea bazei materiale, dotarea laboratoarelor şi atelierelor de pregătire practică a fost asigurată prin finanţarea PHARE obţinută de şcoală şi prin programul de modernizare finanţat de MECT şi prin fonduri de la Consiliul Local al comunei Prejmer. Până în prezent s-au realizat lucrările de reabilitare a clădirilor şcolii şi cele de la ferma didactică – respectiv laboratoarele de patologie veterinară şi atelierul de horticultură şi meşteşugărie. Avem o clinică veterinară, cu sală de intervenţii chirurgicale pentru practică. Avem laborator pentru industria alimentară şi atelier de practică în acest sector. Facem produse din carne şi peşte, produse de patiserie şi brutărie. Noi chiar ne mândrim în fiecare an cu produsele noastre, de exemplui, la vestitul Festival al Clătitelor. De asemenea, şcoala are trei cabinete de informatică, conectate la internet”, ne spune directoarea colegiului, Maria Drinovan.
Oferta de pregătire profesională este adaptată nevoile pieţii muncii, în contextul creşterii ponderilor serviciilor, industriei alimentare şi agriculturii. „Avem două domenii mari de pregătire: agricultura şi industria alimentară. Din când în când, mai organizăm şi calse de comerţ şi mecanică agricolă. Calificările pentru care şcoala noastră oferă pregătire, sunt în domenii în care acoperirea este insuficientă faţă de nevoile comunităţii. Colegiul pentru agricultura si industrie alimentara „Tara Barsei Prejmer este singurul ofertant viabil de pregătire profesională din zonă în domeniile agricultură şi industrie alimentară. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale şi la cererea agenţilor economici, şcoala oferă pregătire şi în alte în domenii, cum ar fi : economic şi comerţ – servicii”, mai precizează directoarea Colegiului din Prejmer.
Elevii primesc certificate de competenţă profesională
Obiectivul elevilor care vin la acest Colegiu nu este obţinerea unei dimplome de Bacalaureat, ci învăţarea unei meserii. Problema cea mai mare pe piaţa muncii este lipsa forţei de muncă specializată, dar cu experienţă. Şi nu este vorba de teorie, ci de practică, pentru că atelierele şocală au fost desfiinţate aproape peste tot în ţară.
„Avem un procent de promovare la Bacalaureat de 35%, dar pe ei îi interesează să înveţe meserie şi apoi să se angajeze. Toţi primesc certificate de competenţă profesională, iar peste jumătate dintre ei se angajează în domeniul în care s-au pregătit. Ceilalţi îşi găsesc de lucru în domenii conexe (sunt angajaţi în magazine de profil). Rata de inserţie este foarte bună”, se bucură Maria Drinovan.
Companiile bat la porţile colegiului pentru forţă de muncă
Marile companii bat la uşile Colegiului şi solicită forţă de muncă bine pregătită, cerere care nu este acoperită de numărul de absolvenţi. La această oră învaţă peste 550 de elevi la Prejmer, în învăţământul licel de zi, seral şi postliceală.
Vel Pitar, Carmolimp sau Sergiana sunt câteva dintre firmele care aşteaptă ca elevii să termine şcoala. Şi nu este vorba doar despre preparatorii de produse din carne sau brutar – patiseri, ci şi de tenicieni veterinari. Mai mult, cea mai mare companie din Regiunea Centru de abatorizare şi preparare a produselor din carne, Sergiana, a încheiat un protocol ca, dea nul viitor, elevii să vină să facă practică atât în abator, cât şi la fabrica de procesare a cărnii, iar ulterior cei care termină şcoala se pot angaja dacă doresc.
„Mi-aş dori să se orienteze mai mulţi copii spre acest domeniu, pentru că de mâncare este nevoie oricând, iar agricultura de astăzi nu mai este ce se făcea odată. Firmele vor tehnicieni tineri, pentru că, de exemplu, şi la Prejmer a venit un investitor german care a adus tractoare care au bordul digital, cu comenzi touch-screen. Sunt tractoare care se programează, lucrează pe baza de GPS şi practic lucrează singure. Apoi, şi sistemul educaţional trebui reformat. În clasele V-VIII, cei mici trebuie deja consiliaţi pentru o carieră profesională. Nu să se ducă unde vrea mama sau unde s-a dus colegul de bancă…¨, mai spune directoarea Colegiului din Prejmer, Maria Drinovan (foto).
Punctul forte al Colegiului – proiectele internaţionale
Directoarea se mândreşte că şcoala pe care o conduce este cunoscută la nivel internaţional. „În fiecare an trimitem o clasă sau două de elevi pentru practică în străinătate (prin programul Erasmus +). Acum avem o clasă a XI-a la Rimini, în Italia – ei ai calificarea tehnician agroturism, iar la vara o clasă a X-a, de tehnician veterinar, merg în Bulgaria, la o clinică veterinară modernă din Sofia. Sunt proiecte inţiate de noi pentru care am primit finanţare”.
Într-un alt proiect, „Ceştem în Europa”, Colegiul din Prejmer este partener cu o şcoală din Franţa, din regiunea Rhône – Alpes. Este un schimb de elevi (francezii au venit la finele lunii aprilie la noi), care îşi propune să vadă alt sistem de educaţie, dar se pune accent şi pe partea culturală.
Cum înveţi muncind şi jucându-te – „blended learning¨
Un alt proiect de referinţă pentru Colegiul din Braşov este cel de la Criţ, finanţat prin POSDRU. Proiectul are la bază noţiunea ideea de „blended learning” – învăţarea mixtă, adică realizat prin crearea unei varietăţi de sarcini de învăţare şi activităţi, utilizând tehnologia, instructorul şi interacţiunea de tip „de la egal la egal”.
Practic, toţi elevii de la cursurile de zi şi postliceale (peste 300) au făcut câte o săptămână practică la o fermă şi la pensiunile din Criţ, sat vecin cu Viscri, preferatul prinţului Charles. „Au beneficiat de cazare şi masă, precum şi de un mic tur al zonei şi până la Sighişoara. Dar, importnat este faptul că elevii şi-au făcut cu această ocazie caietele de practică şi au munci cot la cot cu cei de la fermă sau de la pensiuni, fiecare cu specializarea pe care o are – tehnician veterinar, tehnician agroturism sau specialistîn industria alimentară. Practic, fetele, de exemplu, au făcut pâine pe vatră pregătită conform reţetelor tradiţionale. Au respectat exact programul de lucru al muncitorilor şi al celor angajaţi la pensiuni”, precizează directoarea Liceului.
Partea frumoasă, pentru elevi, este că au parte, acum, şi de un joc virtual, care reia povestea reală şi o transpune digital. Fiecare are cont şi trebuie să intre pe joc cu parola proprie şi să acţioneze aşa cum au făcut în perioada de practică. Există ferme, pensiuni, trebuie să interacţioneze între ei pentru a-şi valorifica produsele realizate în ferme sau în brutăriile sau atelierele de procesare a cărnii.
Ce spun elevii: Agricultura din România – un domeniu unde specialiştii sunt prost plătiţi
Colegiul din Prejmer are şi elevi de top în domeniul lor. Anul trecut, la Olimpiada Naţională interdisciplinară, George Melinte şi Sebastian Câmpan au obţinut locul I, respectiv menţiune la „creşterea animalelor”, iar Sara Strâmbei locul I la „cultura plantelor”.
„Acum am 18 ani şi mă pregătesc să dau Bacalaureatul. La Facultate am vrut să merg tot pe agricultură, ca inginer horticol, pentru că îmi plav foarte mult florile, dar ceva mi-a schimbat coorodonatele. Modul în care se plăteşte şi cum se pune accentul pe agricultură în România… Deşi în ziua de astăzi sunt puţini ingineri sunt şi prost plătiţi. Probabil mă voi îndrepta către kineto-terapie sau asistenţă medicală, dacă tot am făcut agroturism”, ne-a dezvăluit „olimpica” Sara Strâmbei.
Flavius Costin Spiridon a plecat din Cincu să se facă tehnician veterinar, pentru că acasă au multe animale şi vrea să aibă grijă de ele. „La noi sunt mulţi crescători de animale, dar nu există un specialist. După ce termin şcoala, primul lucru pe care îl fac este să deschid o farmacie veterinară. Îmi place să îngrijesc animalele, să am grijă de ele când se îmbolnăvesc. La Prejmer este foarte bine. În primul an când am venit am primit şi bursă de merit. Îmi place că putem învăţa meserie. Am fost în practică la Criţ, unde am încercat să fim ăn rând cu oamenii de acolo, să vedem care este programul şi norma de furjare a animalelor. Merită să faci această meserie, pentru că sunt multe animale la noi şi prea puţin specialişti”.
Un alt coleg, Galaczi Szabolcs a venit din Ghimeş – Făget (judeţul Bacău) la Braşov: „M-am înscris la tehnologie veterinară şi apoi să merg la Facultatea de Medicină Veterinară. Pe urmă, o să mă întorc acasă, să profesez ca medic. Îmi deschid un cabinet, o farmacie veterinară, pentru că în zonă la noi nu sunt specialişti în acest domeniu”
O puştoaică din Braşov, „boboc” la clasa a IX-a, s-a înscris la Colegiul din Prejmer pentru că vrea să ştie cum să îngrijească animalele şi să îmbine această meserie cu dresajul canin. „Am venit aici pentru că îmi plac foarte mult animalele. Am fost şi la practică, mi-aş dori să fac şi eu o micro-fermă ca la carte. Este o meserie bănoasă şi care se caută mai ales în străîinătate.Nu aş avea nicio reţinere să plec dincolo. Apoi, acasă am doi câini şi fac cu ei dresaj canin. Peste doi ani vreau să fac şcoala de dresori şi aşa să fac legătura între meseria de tehnician veterinar şi cea de dresor”, îşi dezvăluie fără reţinere planurile de viitor Oana Vrabie.
Se încarcă comentariile...
