Cascada Urlătoarea din Vama Buzăului, locul unde poţi merge pe apă. Locul perfect pentru o porţie de aer curat, relaxare şi drumeţii montane
0
Vama Buzăului, o comună aflată la 45 de kilometri de Braşov, ascunde comori nebănuite. Peisaje de vis, aer curat, produse tradiţionale şi minuni ale naturii, toate îi aşteaptă pe turiştii care vor să se relaxeze şi, în acelaşi timp, să descopere România.
Vama Buzăului, judeţul Braşov, este o localitate pitorească de la poalele Munţilor Ciucaş ce aspiră să devină staţiune turistică. Principala atracţie a localităţii este Cascada Urlătoarea, care, deşi nu este la fel de cunoscută ca surata ei cu acelaşi nume din Munţii Bucegi, aflată în apropierea staţiunii Buşteni, este mult mai spectaculoasă. Puteţi ajunge la cascadă din Vama Buzăului atât cu maşina, cât şi pe jos. Drumul din Vama Buzăului până la cascadă are 3 kilometri şi este superb. Drumul la pas nu este unul abrupt şi nu durează mai mult de 20 de minute. Puteţi admira pe traseu dealurile din Vama Buzăului şi culmile Munţilor Ciucaş. Drumul trece şi prin pădure, iar dacă aveţi noroc de o zi cu soare, atunci spectacolul este şi mai impresionant. Razele soarelui răzbat printre ramurile copacilor şi veţi avea o senzaţie de linişte deplină. Nu veţi auzi decât păsările şi susurul apei.
Odată ajunşi la Cascada Urlătoarea, pregătiţi-vă să vedeţi ceva cu adevărat unic. Izvoarele de apă ies direct din munte, se sparg pe stânci şi ajung în pârâul Urlătoarea. Cascada este formată din mai multe izvoare liniare care se întind pe zeci pe metri. Pe alocuri, rocile au culoarea roşiatică. Puteţi merge fără teamă până în vârful cascadei. La Urlătoarea din Vama Buzăului este singurul loc din ţară unde puteţi spune cu adevărat că aţi mers pe apă. Ar fi bine însă să aveţi încălţăminte impermeabilă.
„Fenomenul de a merge pe apă la Cascada Urlătoarea din Vama Buzălui este cu siguranţă unic. Senzaţia este dată de zecile de izvoare liniare care se scurg lin de pe munte. Debitul apei nu creşte niciodată, este constant şi de aceea avem senzaţia unei poteci doar din apă. Chiar dacă nu este impresionantă ca debit şi cădere de apă, cascada este o mare atracţie pentru turişti. Este foarte bine că nu s-au făcut multe modificări în zonă, iar cascada a fost păstrată aşa cum era ea cu sute de ani în urmă, chiar mii de ani după unele cercetări“, spune geologul Vasile Dorean.
Legenda vrăjitoarelor
Cascada are si o legendă care îi dă numele. Sunetul pe care apa îl scoate în cădere seamănă cu un ţipăt, iar localnicii spun că aici au trăit pe vremuri vrăjitoare şi zgomotul ar veni de la ele, care încă mai bântuie zona din jurul cascadei. Mulţi oameni spun că apa de aici este extrem de curată şi i-a ajutat în bolile de stomac. Vin mereu cu bidoanele pentru a lua apă de la cascadă. „Dacă de aici au băut dacii, noi de ce să nu putem bea. Apa vine de la izvoarele de sus de pe munte, este curată şi are proprietăţi care ajută la bolile de stomac. Eu nu am mai avut arsuri de când beau apă de aici“, a spus Ioan Fotea, localnic. Totuşi, nu există cercetări care să confirme calităţile terapeutice ale apei.
În zona cascadei sunt amenajate locuri de picnic cu mese şi scaune din lemn care se potrivesc perfect cu decorul natural. Aici vă puteţi relaxa şi puteţi admira în voie cascada. Puteţi respira o porţie sănătoasă de aer curat. Zona nu a fost invadată de grătare şi de aceea este încă o oază de linişte şi de natură nepângărită de mâinile omului.
Rezervaţia de zimbrii
Tot la Vama Buzăului, chiar în localitate, la marginea pădurii, puteţi vedea Rezervaţia de zimbrii. A luat fiinţă în 2008, fiind amenajată pe o suprafaţă de 10 hectare, unde acum trăiesc 34 de zimbrii. Primele exemplare de zimbri din rezervaţie au fost aduse din Austria, Elveţia, Franţa şi Italia şi s-au adaptat foarte bine, cei 11 pui născuţi în rezervaţie fiind o dovadă în acest sens. Zimbrii pot fi admiraţi de turişti, care pot afla mai multe despre aceste animale de la angajaţii rezervaţiei.
„Cam până la vârsta de un an, ei sunt hrăniţi de mamele lor şi abia apoi primesc hrană separată, ca restul animalelor. În general, primesc fructe, sfeclă, cartofi, dar pe timp de iarnă le completăm hrana şi cu concentrate, care sunt făcute din cereale, dar mai au în plus şi făină de oase“, ne-a declarat Tică Neagovici, care este îngrijitorul animalelor încă din 2008, de când s-a deschis rezervaţia.
În rezervaţie nu puteţi intra cu maşina şi trebuie să o luaţi la pas. Plimbarea pe drumul care înconjoară ţarcul uriaş al zimbrilor durează cam o oră, dar din loc în loc puteţi să vă relaxaţi pe bănci, în foişoare de lemn şi vă puteţi da pe leagăn. Biletul de intrare în rezervaţie costă 5 lei şi este deschisă şapte zile din şapte.
În parcarea rezervaţiei a fost amenajat un centru de informare turistică cu fonduri europene, care a costat 150.000 de euro, de unde puteţi afla toate atracţiile zonei, istoria satului Vama Buzăului şi a localităţilor învecinate, dar şi care sunt traseele montane, dacă sunteţi amatori de drumeţii. ;
„Vrem să mizăm pe turismul ecologic“
Autorităţile din Vama Buzăului speră ca localitatea să ajungă la fel de cunoscută ca Branul şi Râşnovul. „Turismul trebuie să fie principala direcţie în care să ne dezvoltăm. Vrem să ieşim din anonimat. În acest moment lumea ne identifică cu rezervaţia de yimbri. Avem, într-adevăr, cel mai mare efectiv de zimbrii din ţară, repectiv 34 de exemplare. Avem însă şi multe alte atracţii turistice. Avem Cascada Urlătoarea, vrem să amenajăm un muzeu al vămii în fostul pichet de grăniceri, avem produse tradiţionale certificate bio, suntem la poalele munţilor şi oferim aer curat şi o privelişte superbă. Suntem o localitate de munte, astfel că vara oferim multă răcoare, ca alternativă la canicula din oraş. La Vama Buzăului se pot face drumeţii la pas, plimbări cu bicicleta, dar şi drumeţii montane. Avem Centrul de informare turistică de unde vizitatorii pot afla absolut tot ce îi interesează. Avem în acest moment 100 de locuri de cazare la pensiuni, dar este nevoie de mai mult. Cert este că toate pensiunile care se vor amenaja trebuie să fie în concordanţă cu mediul. Noi vrem să mizăm pe tradiţional, pe turism ecologic şi sper să obţinem şi statutul de staţiune turistică“, a spus primarul Tiberiu Chirilaş.
Tigăile Mari, turnuri naturale de 80-100 de metri
Din Vama Buzăului puteţi face zeci de drumeţii montane. Traseele sunt amenajate şi sunt structurate în funcţie de dificultate şi lungime. Puteţi afla toate informaţiile necesare şi puteţi primi o hartă cu traseele de la Centrul de informare turistică. O parte dintre trasee se pot parcurge şi cu bicicleta, astfel că dacă sunteţi amatori de ciclism, trebuie să veniţi pregătiţi. În zonă sunt şi multe drumuri forestiere, care traversează pădurea şi care pot fi străbătute pe bicicletă sau la pas.
De departe, o drumeţie pe care nu trebuie să o rataţi este cea spre rezervaţia Tigăile Mari. Zona Tigăile Mari din Munţii Ciucaş este cel mai reprezentativ ansamblu de turnuri din Munţii Carpaţi. Uimeşte atât prin înălţime, unele dintre stâncile uriaşe având chiar şi 80-100 de metri, dar şi prin lăţime. Complexul de turnuri se întinde pe un kilometru. Zona a fost declarată arie protejată şi se află la limita dintre judeţele Braşov şi Prahova. O drumeţie până la Tigăile Mari durează între 5 şi 6 ore sau chiar 10-11 ore, depinde de unde porniţi.
Tabla Buţii este o altă destinaţie pe care nu trebuie să o rataţi. În zilele noastre se mai pot vedea ruinele unei cetăţi şi cimitirul eroilor, dar o plimbare şi o mică trecere prin istorie merită cu siguranţă. În 1916, în Tabla Buţii s-au dat lupte grele între armata română şi cea germană, iar în 1922 a fost amenajat un cimitir al eroilor căzuţi aici în Primul Război Mondial. În fiecare an, la
6 august, eroii sunt comemoraţi. Tot prin Tabla Buţii se spune că a trecut Mihai Viteazul în 1599 în Transilvania, pentru a-şi surprinde adversarii şi de atunci, lângă Tabla Buţii există un loc care se numeşte Stânca lui Mihai Viteazul.
Râurile repezi care traversează pădurea din vama Buzăului sunt pline de păstrăvi, astfel că, dacă sunteţi amatori de pescuit, puteţi să vă încercaţi norocul. Trebuie să vă pricepeţi totuşi puţin la pescuit, pentru că păstrăvul nu se lasă prins cu una cu două. Localnicii pricepuţi îl pot prinde chiar şi cu mâna. Dacă nu reuşiţi să-l prindeţi puteţi să-l cumpăraţi de la o păstrăvărie din zonă.
Mâncare 100% naturală
La Vama Buzăului există şase pensiuni unde veţi avea parte de linişte şi de mâncare tradiţională. Vă puteţi caza şi în gospodăriile localnicilor. O noapte de cazare costă între 50 şi 80 de lei. La Vama Buzăului puteţi gusta brânzeturi naturale, slănină şi pastramă, dar şi dulceţuri de fructe de pădure şi miere. Puteţi vizita, de asemenea, una dintre cele 10 stâne şi puteţi afla cum se face brânza, telemeaua şi caşul. Şi cum nu puteţi pleca înfometaţi de la stână, ciobanii vă vor îmbia cu un bulz tradiţional cu brânză de burduf, copt încet pe jar.
Localitate atestată din secolul al XIII-lea
Prima atestare documentară a zonei a fost în secolul al XIII-lea. „În trecătoarea Tabla Buţii din Masivul Ciucaş s-a construit, de către Ordinul Cavalerilor Teutoni, o cetate, cunoscută în documente sub numele de «Cruceburg» (Cetatea Crucii) şi a fost folosită ca bastion de apărare şi punct vamal de graniţă. După anul 1699, când Transilvania a intrat sub dominaţia Imperiului Habsburgic, Oficiul Vamal a fost coborât mai jos, pe cursul râului Buzău şi astfel, după anul 1700, s-au aşezat locuitori în jurul punctului vamal, dezvoltându-se localitatea Vama Buzăului. Denumirea localităţii provine de la punctul vamal ce se afla în zona izvoarelor râului Buzău, pe trecătoarea dintre Transilvania şi Ţara Românească“, se arată în broşura de promovare a localităţii. Puteţi vedea încă în picioare vechiul pichet de grăniceri, dar şi rămăşiţele celor şapte festunguri, întărituri cu ziduri care se construiau în jurul taberelor militare. Există un drum turistic amenajat şi marcat până la ele.
Se încarcă comentariile...
