EXCLUSIV Povestea dramatică a urmaşei familiei Mureşenilor

Chiar dacă provine dintr-o familie de intelectuali, care a susţinut viaţa culturală a Braşovului, Lucia Bunaciu spune că „originea sa nesănătoasă" i-a fost o „povară" în comunism.

Familia Mureşenilor, „responsabilă" pentru supravieţuirea primului ziar românesc din Transilvania şi pentru redactarea versurilor Imnului Deşteaptă-te, Române, mai are un singur urmaş în Braşov. Lucia Bunaciu are 88 de ani şi are datoria de a păstra intactă preţioasa moştenire lăsată de predecesorii ei.

S-a născut pe 12 noiembrie 1922, în Pecica, judeţul Arad. Când avea numai un an s-a mutat împreună cu familia la Cluj-Napoca, unde a locuit până în 1940. Acela a fost anul în care, în urma Dictatului de la Viena, a ajuns la Braşov. Şi-a continuat studiile la Academia Comercială din Braşov, de unde a obţinut diploma de jurist şi în paralel s-a format ca economist la Sibiu.

Încă din studenţie a fost suplinitoare de limba franceză la Liceul Şaguna, şi mai apoi de limba engleză la Liceul Comercial de fete. Din 1946 a lucrat un an ca economist la fosta Fabrică Voina, devenită apoi Uzina II. Apoi, timp de un singur an, până să i se desfiinţeze postul, a predat şi la Liceul Meşotă. Lucia Bunaciu este nepoata compozitorului Iacob Mureşianu şi mai are un frate, de profesie medic, care trăieşte, din 1965, la Paris.

Tăbăcar intelectual

Chiar dacă a absolvit studii universitare, în regimul comunist a fost nevoită să lucreze ca tăbăcar, pentru a-şi ascunde condiţia de om intelectual. „Originea mea «nesănătoasă» m-a afectat mult. Provenind dintr-o familie de intelectuali, nu am putut fi angajată. Era foarte rău să ai şcoală în vremea aceea, pentru că lumea şi sistemul te condamnau. Intelectualii erau consideraţi oameni cu privilegii", povesteşte Lucia Bunaciu.

Chiar dacă i-a fost foarte greu, a reuşit să-şi găsească un post de tăbăcar. Munca nu i se potrivea deloc, dar nu a încetat să spere că o să ajungă acolo unde îi este locul. Aşa a ajuns să facă inventarul tăbăcăriei şi mai apoi a fost promovată pe postul de casieră.

Din 1949, de când s-au unit tăbăcăriile din Braşov a ajuns în fabrica Aurora, transformată apoi în Timpuri Noi. Acolo a fost numită şef pe Serviciul Financiar şi pensionată pe caz de boală, în 1963. Între timp s-a căsătorit cu un angajat al Băncii Naţionale, cu care a trăit până în 1991.

Începând din 1991, la propunerea actualei directoare a muzeului, Lucia Bunaciu s-a implicat în bunul mers al Muzeului Memorial „Casa Mureşenilor", înfiinţat în 1968. „A trebuit să studiez, să citesc, să cercetez arhiva. Deşi eram urmaşă aveam doar amintiri. Se pare că în decursul celor 20 de ani m-am perfecţionat în «Mureşeni», iar astăzi sunt directorul onorific al acestei instituţii", mărturiseşte braşoveanca.

Povestea Imnului naţional al României

Cu toţii ştim că poezia „Deşteaptă-te, române!" a fost scrisă de Andrei Mureşianu, însă mai puţini ştim cum au apărut aceste versuri, transformate apoi în Imn naţional. Andrei Mureşianu a scris poezia în urma ştirilor sosite de pe Câmpia Libertăţii din Blaj, în 1848. Suzana Mureşanu, soţia poetului povestea că Andrei a venit acasă foarte tulburat, s-a plimbat toată noaptea prin odaie şi dimineaţa scrisese cântecul revoluţionar „Deşteaptă-te, române!"

Poezie apreciată de George Bariţiu

Lucia Bunaciu, singura urmaşă din Braşov a Mureşenilor povesteşte că: „Andrei Mureşanu i-a citit prietenului său, George Bariţiu poezia, iar acesta a socotit că trebuie să i se găsească neapărat o arie, o melodie.

Ajunşi la Biserica Sf. Treime din Şchei, unde ruda noastră, Bonifaciu Pitiş era paroh, l-au chemat pe cântăreţul bisericii şi l-a rugat să le cânte mai multe melodii. Tânărul de 16-17 ani avea o voce frumoasă, iar din melodie în melodie, Andrei Mureşianu s-a oprit la un cântec bisericesc, numit «Din sânul Maicii mele».

Această melodie l-a impresionat pe poet, care era şi un bun muzician şi a notat această melodie în formă de imn, schimbându-i tempoul tărăgănat.

Apoi, elevii de la Şcoala Comercială a lui George Bariţiu de sub Tâmpa au fost învăţaţi melodia, pe care au cântat-o", poveşteşte Lucia Bunaciu despre cele auzite de acasă, din tonurile lucrărilor lui Bariţiu şi din mărturiile contemporanilor.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: