Un consilier covrigar contestă străzile cu denumiri săseşti ale Braşovului

Cirpian Chiricheş. Foto: 1235.ro

Un eveniment neplăcut a avut loc la ultima şedinţă a Consililui Local Braşov, relatată doar de un site local, prinbrasov.com. Consilierul local Ciprian Chiricheş a cerut, nici mai mult, nici mai puţin, decât schimbarea unor străzi care poartă denumirea unor personalităţi marcante braşovene. Motivaţia? Sunt nume săseşti greu de pronunţat.

„Câteva străzi din cartierul Bartolomeu au nume germane, gen Flechtenmacher (nume bolborisit cu greu de emancipatul ales local pe listele PDL - n.a.), care nu sunt reprezentative pentru Braşov (???) şi aş vrea ca ele să fie schimbate în limba română“. Astfel a grăit personajul în cauză, care este cunoscut în Braşov pentru că patronează o covrigărie şi că şi-a luat paznici la butic.

Incultura consilierului local este cu atât mai impardonabilă cu cât este avocat în Baroul Bucureşti (!). Cel puţin aşa figurează pe internet...

   Caricatura: Drum Nou

Iată care sunt două dintre personalităţile contestate, într-un mod penibil, de căter consilierul local Ciprian Chiricheş!

FLECHTENMACHER, ALEXANDRU

(1823-1898) COMPOZITOR, VIOLONIST Şl DIRIJOR

Cu Alexandru Flechtenmacher muzica româ­nească înregistrează un nume prestigios şi un moment important în procesul ei de afirmare şi dezvoltare. Alexandru Flechtenmacher s-a născut la Iaşi, la 23 decembrie 1823, ca fiu al lui Christian Flechtenma­cher, jurist, originar din Braşov. Şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi si la Conservatorul din Viena (1837-1840). După reîntoarcerea sa în ţară a avut o bogată şi multilaterală activitate, care a constituit o contribuţie deosebit de însemnată la dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. Făcînd parte din pleiada intelectualităţii care a luat parte activă la revoluţia din 1848 şi care a militat pentru înfăptuirea Unirii, Alexandru Flechtenma­cher se numără printre marii înaintaşi care au luptat cu perseverenţă pen­tru dezvoltarea şi afirmarea muzicii româneşti. Ca şef de orchestră a func­ţionat la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi. In această calitate trebuia să scrie muzica de scenă la piesele aflate în repertoriu, dînd astfel la iveală o creaţie foarte bogată destinată teatrului. Alexandru Flechtenmacher a scris muzică pentru mai toate piesele româneşti de teat­ru apărute intre anii 1840-1880, creînd în total circa 600 de piese muzicale, la producţiile lui Vasile Alecsandri, C.Negruzzi, Matei Millo ş.a. Iată cîte-va titluri: Cinel-Cinel, Doi ţărani şi cinci cirlani, Coana Chinta, Piatra din casă, Cetatea Neamţului, Florin şi Florica, Fluierul fermecat, Răzvan şi Vi­dra. (text preluat din referate.ro)

O altă personalitate săsească, care a fost onorată botezând o stradă din Bartolomeu este Hans Eder. 

Hans Eder (n. 19 aprilie 1883, Braşov, Imperiul Austro-Ungar - d. 5 noiembrie 1955, Braşov, România) a fost un pictor sas din România. Pregătirea sa artistică a început la Braşov, în atelierul pictorilor Friedrich Mieß, Arthur Coulin, Fritz Miklos şi Ernst Kohlbrandt. Între anii 1903 şi 1908, Eder a studiat la München, la Şcoala de pictură a lui Hugo von Habermann. A continuat la Paris în Şcoala-atelier „La Palette" a lui Lucien Simon.

Apoi, în perioada 1910-1911, a studiat la Bruges, în Belgia. Pictura sa din această perioadă a evoluat în cadrele realismului şi postimpresionismului. Între 1914 şi 1916 a luptat pe front în Primul Război Mondial. A plecat apoi la Viena, unde, împreună cu Felix Horta, a înfiinţat o „Şcoală de artă". De aici a plecat în 1920 la Salzburg, unde a activat ca profesor de desen. În 1924 a revenit la Braşov, unde a rămas, cu excepţia câtorva ani, până la sfârşitul vieţii. În perioada interbelică a expus frecvent la Braşov, Sibiu şi Bucureşti, participând regulat la Salonul Oficial. Treptat s-a îndepărtat de expresionism, lucrările sale având un caracter mai moderat şi formal. În ultima perioadă de creaţie, prin impunerea paradigmei realismului-socialist, lucrările sale s-au caracterizat printr-o accentuată reapropiere de realism.

Lucrările sale se găsesc în multe muzee din ţară (Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul de Artă din Bucureşti, Muzeul de Artă din Cluj Napoca, Muzeul de Artă din Bruxelles) şi în alte locuri publice. Pe peretele frontal al navei laterale de nord al Bisericii Negre din Braşov se află o pictură în ulei pe pânză a lui Hans Eder, reprezentând Nunta din Cana, tablou pictat în 1932. (conform Wikipedia).

După cum se vede, era suficient să-l „întrebe“ pe prietenul „Goagăl“ ca să îşi dea seama cine sunt indivizii cu denumiri nemţeşti greu de pronunţat şi, poate, dl. Chiricheş ar fi tăcut înainte să devină penibil într-o şedinţă publică a Consiliului Local.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: