Centrul religios pandacic din Braşov FOTOGALERIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Săpăturile arheologice au arătat că pe Tipia Ormenişului, situată între localităţile Augustin şi Racoşul de Jos, se afla un mare complex ritualic al dacilor. Pe „Muntele sacru", cum îi mai spun arheologii, s-au descoperit  construcţii specifice lumii dacice, certificate prin existenţa a şapte sanctuare circulare şi cu aliniamente.

Tipia Ormenişului a fost al doilea centru religios din Dacia preromană, în timp ce cronicile romane şi greceşti susţin că a fost reşedinţa regelul Oroles, urmat de Rubobostes.

Dealul este situat în stânga râului Olt, în defileul acestuia din Munţii Perşani, între actualele localităţi Augustin şi Racoşul de Jos şi are înălţimea de 755,9 metri faţă de nivelul mării şi cu cea relativă de aproximativ 250 de metri. Arheologul Florea Costea din Braşov a studiat timp de 30 de ani sanctuarele de pe acest deal şi este convins că Tipia Ormenişului este un „munte sacru".

image

Click pe imaginile de mai sus pentru o fotogalerie cu descoperirile de la Ormeniş!

Dealul Tipia Ormenişului a început să fie sporadic locuit în perioada de trecere spre Epoca Bronzului (Cultura Coţofeni), dar şi în Bronzul Mijlociu şi final. Cercetările au dezvăluit că o intensă locuire a avut loc în Prima Epocă a Fierului (Cultura Wetenberg), şi că apogeul activităţilor umane s-a înregistrat în Latene-ul dacic (secolul IV î. Hr. - cucerirea romană).

Arheologul Florea Costea din Braşov, care a început săpăturile acum peste 30 de ani, alături de profesorul Ioan Glodariu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş Bolyai" de la Cluj-Napoca a făcut importante descoperiri valoroase din punct de vedere arheologic.

Acestea atestă că aici exista un regat puternic, atât înainte de Burebista, cât şi după moartea acestuia, când Dacia s-a reîmpărţit în patru şi apoi cinci regate mai mici. La început, aşezarea dacică avea un caracter civil, economic şi strategic, iar din vremea domniei lui Burebista a devenit un centru spiritul, având şi atributele militar-strategice şi administrative, aici avându-şi sediul reprezentantul statului dac.

Sanctuare circulare şi cu aliniamente

Pe Tipia Ormenişului se găsesc construcţii specifice lumii dacice, cum sunt sanctuarele circulare şi sanctuarele cu aliniamente (coloane). În acest loc, de-a lungul timpului s-au construit cel puţin patru sanctuare cu aliniamente din plinte de piatră (două cu temelii de calcar şi ofiolit şi două sanctuare circulare) şi două cu bază de coloane din tuf vulcanic, precum şi un alt sanctuar cu pereţi continui.

Aşezările dacilor descoperite aici sunt de 200 sau 300 de ani mai vechi decât cele din Munţii Orăştiei. În secolele V-IV î.e.n. aici exista un regat dacic puternic, bine apărat. „Dealul Tipia Ormenişului era considerat un loc sacru. Atunci când capii militari n-au vrut să intre sub autoritatea lui Burebista, acesta a cucerit aşezarea şi apoi a incendiat-o. Peste ea au fost ridicate o serie de monumente cultice, adică amintitele sanctuare", a declarat arheologul Florea Costea, cel care conduce săpăturile de la Tipia Ormenişului.

Centrul religios pandacic de pe Tipia Ormenişului se diferenţează de alte centre prin existenţa a şapte edificii religioase, dintre care numai unul se situează în afara platoului şi este o înfăptuire dintre domniile lui Burebista şi Diurpaneus-Decebal. Cercetările arheologice au scos la lumină edificii religioase, atât circulare, cât şi patrulatere, lucru ce indică faptul că se poate vorbi despre o incintă sacră, cu construcţii dedicate mai multor zei. Cea mai veche dintre construcţiie de pe dealul sacru este sanctuarul dreptunghiular cu pereţi continui, clădită pe o platformă specială.

Sanctuar „mamă", bine apărat

O altă aşezare dacică impresionantă este sanctuarul circular complex extra muros, care era situat în afara platoului, pe terasele sudice şi care era reşedinţa conducătorilor locali, militari şi religioşi. În timp s-a descoperit că acesta era al doilea ca mărime din Dacia preromană. Din fericire pentru arheologi, sanctuarul circular a fost cel mai bine păstrat dintre monumentele de acest tip din Dacia, graţie unei terase care a căzut peste el, conservându-l.

Impunătoarea clădire avea peste 30 de metri lungime şi a fost botezată iniţial de cercetători „sediul plăieşilor" sau al comandantului militar. „Consider acest lucru puţin probabil, deoarece, în urma mai multor analize pe care le-am făcut, am ajuns la concluzia că sanctuarul era, de fapt, reşedinţa conductorului civil, militar şi a celui religios", este de părere arheologul Florea Costea. Zona platoului avea 7-8 metri deasupra nivelului din jur, fiind imposibil de atacat. Datorită înălţimii la care era situat apare şi rolul pe care îl avea, adică acela de a apăra dealul sacru, denumit astăzi, Tipia Ormenişului.

Sanctuarul circular complex era compus din trei construcţii: una circular-poligonală, una mijlocie - perfect circulară şi o altă construcţie centrală cu două încăperi (una dedicată ofrandelor şi cealaltă dedicată preotului). Aici se aduceau ofrande de carne zeilor, martori fiind o serie de piroane de fier, în formă de lebădă, speciale pentru atârnarea ofrandelor, care au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice de pe Tipie.

Sanctuare cu aliniamente

Un alt martor al istoriei este sanctuarul cu aliniamente de baze de coloane din tuf vulcanic. Toate bazele de coloane din care a fost alcătuit au fost confecţionate într-o carieră de pe dreapta Oltului şi nu în cetate sau în apropierea ei. Pe acelaşi deal sacru se găsea odinioară şi sanctuarul cu aliniamente de baze de coloane din calcar, care a fost construit între poarta de acces pe platoul superior al dealului Tipia Ormenişului şi sanctuarul cu plinte din tuf vulcanic.

Amintitul sanctuar ridicat din coloane de calcar a funcţionat în două faze şi a dăinuit până la cucerirea romană (106 î. Hr.). Toate sanctuarele cu aliniamente erau, de fapt, săli de instruire militară", a mai spus arheologul braşovean. Cele şapte sanctuare de pe Tipia Ormenişului nu au fost distruse de romani, ci de armatele ruseşti şi române, după cel de-al doilea război mondial.

Descoperiri arheologice „grăitoare", pe Tipia Ormenişului

Toate aceste vestigii dacice pot fi vizitate la Muzeul de Istorie din Casa Sfatului Braşov. În urma numeroaselor cercetări arheologice care au avut loc pe Tipia Ormenişului, în ultimii 30 de ani, s-au scos la lumină numeroase obiecte, adevărate probe ale vieţuirii dacilor pe teritoriul judeţului Braşov.

De-a lungul timpul s-au făcut mai multe săpături arheologice pe Tipia Ormenişului, primele dintre acestea efectuându-se în 1863. „Redescoperirea" sitului a avut loc în 1979 de Florea Costea şi alţi colegi de breaslă.

Descoperirile arheologice desfăşurate pe parcursul a trei decenii pe Tipia Ormenişului, efectuate cu speranţa de a descifra „misterele" religiei dacilor au scos la lumină numeroase „probe" ale vieţuirii lor. Fibule din bronz (agrafe) purtate de conducătorul religios, vase de ceramică de secol IV-III Î.Hr. şi obiecte păstrate din timpul cuceririi romane, toate au fost expuse la Muzeul de Istorie din Casa Sfatului Braşov.

Machetele „muntelui sacru"

De asemenea, pentru o imagine cât mai clară a dealului sacru şi a sanctuarelor care au fost ridicate acolo, artistul Mihai Burcea a acceptat provocarea arheologului Costea de a realize mai multe machete, care să redea cât mai fidel dealul Tipia Ormenişului, cât şi sanctuarele dacice.

La sfârşitul lui 2008, începutul lui 2009, am lucrat timp de trei luni la ele, dar asta după ce m-am documentat foarte bine. Dificultăţi am întâmpinat atunci când a trebuit să prind multiplele coloane de grinzile de susţinere ale aşezării", a mărturisit artistul. Macheta dealului Tipia Ormenişului, trei sanctuare şi construcţia circulară, situată în afara platoului, pot fi şi ele vizitate la muzeul din Piaţa Sfatului. 

Arheologul braşovean, Florea Costea continuă cercetările din zona dacică şi astăzi. El a amplasat, la baza „muntelui sacru" o tabără arheologică. „Lucrăm împreună cu un colectiv format din specialişti de la Braşov, Brăila, Deva, Cluj şi Canada. Din când în când, de ajutor ne sunt şi câţiva studenţi sau voluntari sosiţi în judeţul nostru din toate ţările lumii", a spus arheologul Florea Costea. Zona în care lucrează astăzi arheologii este Cetatea Piatra Detunată de pe teritoriul Racoşului. care se situează în apropierea dealului sacru Tipia Ormenişului.

Cum ajungi la „Muntele sacru"

Există două căi de acces către monumente, fie cu plecare din staţia de cale ferată Augustin, fie prin staţia de cale ferată Racoş. Dacă alegeţi prima variantă trebuie să mergeţi pe drumul forestier ce însoţeşte malul stâng al Oltului vreo 8,5 kilometri până în Valea Tipiei, apoi urcaţi direct pe deal, pe un drum pietruit.

În cazul în care alegi să plecaţi din Racoş, atunci direct din staţia de cale ferată ce traversează Oltul pe o punte suspendată, apoi tot pe malul stâng al râului se urmează acelaşi drum forestier, dar spre amonte, tot până la Valea Tipiei.

Odată ajunşi acolo, în primul rând, veţi putea admira un peisaj superb, păstrăvii din pârâul curat de lângă râul Olt şi pădurea de pini, unde trăiesc zeci de urşi şi mistreţi.

Pe de altă parte, dacă sunteţi pasionaţi de fotografie, istorie sau arheologie, vara puteţi alege să fiţi voluntari în cadrul proiectelor arheologice desfăşurate în zona sacră.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos:

image
Braşov

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite