Stiri din Brasov

Fabrica fanion a Braşovului a ajuns de la 26.000 de angajaţi, la doar 500. Nostalgicii pot vedea astăzi, de la ora 16.00, la Muzeul „Civilizaţiei Urbane" un documentar despre istoria fabricii de camioane.

Istoria uzinei începe în 1921 când se înfiinţa Societatea Romloc care repara locomotive şi vagoane. În 1938, fabrica a început să producă armament şi a devenit o afacere bănoase. După naţionalizare, în 1953, uzina este botezată „Steagu Roşu", iar guvernul de atunci îi dă o nouă destinaţie: producerea primelor autocamioane româneşti. Primul model, SR 101 a ieşit pe poartea uzinei un an mai târziu. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 se ajungea la producţie record de 33.000 de maşini, pe an.

Şi numărul de angajaţi creştea vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagu Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

Prima revoltă anticomunistă

Numele uzinei „Steagu Roşu" a fost legat şi de prima revoltă anticomunistă, în vara anului 1987. Atunci muncitorii au ieşit în stradă şi au protestat la Prefectură, sediul Judeţenei de partid de atunci. Zeci de oameni au fost ridicaţi de securitate, bătuţi şi torturaţi săptămâni la rând. Este şi cazul lui Ioan C, un braşovean de 73 de ani, ieşit acum la pensie. Bărbatul a lucrat toată viaţa la „Steagu Roşu". Chiar dacă au trecut mai bine de două decenii de la revolta din 1987, bărbatul se teme încă de apariţii publice.

„Cea mai bună perioadă la uzină a fost în anii 70-80. Era mult de lucru. Se muncea în trei schimburi, şi sâmbătă şi duminica. Câştigam 2.500 de lei, uneori şi 3.000. Era un salariu bun. Problemele din ţară ne-au făcut să ieşim în stradă în 1987. Nu vreau să îmi mai amintesc teroarea de atunci. Am fost bătut cu săculeţi de nisip şi cu cartea de telefoane. Aceste lucruri sunt reale deşi mulţi spun că sunt doar poveşti. M-au ţinut două zile fără mâncare şi apă. Am sperat că totul se va schimba după revoluţie. În schimb industria s-a distrus. În 80 când ieşeau oamenii de la schimbul unu ziceai că e manifestaţie. Acum au mai rămas doar câţiva. E mare păcat", poveşte bărbatul.

După 1990 a început declinul

Timp de cinci decenii „Steagu Roşu" a fost emblema oraşului. După revoluţie a început declinul. Fabrica a fost rebotezată Roman SA. În 2004 uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. În 2006, fabrica a fost preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul în care a devenit patron este şi acum motiv de scandal.

În 2004, 80% din acţiuni au fost date Asociaţiei Pro Braşov, iar preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost numit Ioan Neculaie. El a preluat însă acţiunile doi ani mai târziu. Ioan Olaru, preşedintele de acum al Asociaţiei Pro Braşov l-a dat în judecată pe Neculaie, şi după şase ani de procese, a câştigat. Luni, Tribunalul a decis revenirea la acţionariatul din 2004. Neculaie nu se lasă însă şi spune că nu a făcut nimic ilegal.

Se cere insolvenţa

Acum, doar 500 de oameni mai lucrează la Roman. Uzina a supravieţuit în ultimii ani din banii obţinuţi pe camioanele făcute pentru armata Statelor Unite şi livrate către Pentagon. Roman a obţinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. La finele anului trecut însă nu a mai câştigat licitaţia şi nici comenzi de pe piaţa internă nu sunt.

În plus uzina este la un pas de faliment. Compania Prefa SA a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Roman pentru o datorie de 6,2 milioane de lei. Şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă cere acelaşi lucru pentru o datorie de 3.543.563,72 lei, reprezentând plăţile compensatorii ale angajaţilor disponibilizaţi. Salariile s-au plătit din bugetul de asigurări sociale, iar AJOFM nu şi-a mai recuperat banii. Procesul începe în 20 februarie.