Lumea muzicală este în doliu. Artiştii deplâng moartea Mihaelei Ursuleasa

Mihaela Ursuleasa avea 33 de ani.

Dirijorul Ilarion Ionescu Galaţi a fost profund marcat de dispariţia Mihaelei Ursuleasa. Alături de el a debutat pe scenă Mihaela când nu avea decât şase ani.

„Pot spune că pe Mihaela o cunoşteam încă dinainte de a se naşte, părinţii ei fiindu-mi colegi dragi la Filarmonica din Braşov. Tatăl ei a fost un acordeonist extrem de talentat, iar mama ei o foarte bună cântăreaţă de muzică populară. Mihela a fost înzestrată cu calităţi muzicale excepţionale, a fost un copil genial, care a făcut o carieră strălucită încă de la o vîrstă foarte fragedă. Îmi amintesc că eu am debutat-o pe o scenă, pe cînd încă nu avea şase ani şi îmi aduc aminte că încă de la prima apariţie scenică a avut un succes extraordinar. Mihaela a fost una din cele mai bune pianiste nu numai din România, ci din întreaga lume, iar dispariţia ei lasă un mare gol în lumea muzicală. Cred că lui Dumnezeu i-a fost dor de ea şi a chemat-o la El. Din partea familiei mele adresez sincere condoleanţe familiei Mihelei, mamei sale Puica şi tuturor celor apropiaţi", a declarat maestrul Ilarion Ionescu Galaţi pentru „Monitorul Expres".

Un talent uriaş

Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut şansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câştigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, "Clara Haskil", din Elveţia - în 1999. Au urmat apariţii sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg şi München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.
Mihaela Ursuleasa a concertat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.

Carieră de excepţie

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeştri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner şi Dennis Russel Davies.

De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus în ciclul "Pianişti ai anului 2001") sau debutul londonez, în martie 2002, în Seria Internaţională de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut în Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitaţii pentru anul 2006 - recitaluri şi concert cu Orchestra Simfonică din Montreal.

În anul 2006, San Francisco Chronicle spunea despre Mihaela Ursuleasa că este "un fel de Beethoven".
Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, "Piano & Forte" (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi în 2011, "Romanian Rhapsody" ("Rapsodia Română nr. 1" a lui George Enescu, "Suita pentru pian" a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare româneşti de Béla Bartók şi trei piese de Franz Schubert).