Braşov: Viorica Copaci coase feţe de masă şi ii de 36 de ani

Braşov: Viorica Copaci coase feţe de masă şi ii de 36 de ani

Încă din copilărie, femeia a prins drag de ac şi ată şi, de atunci, a creat zeci de ii şi feţe de masă, brodate cu motive populare din zona Clujului.

Profil
NĂSCUTĂ: 1 ianuarie 1956, Comuna Căpuşu Mare, Cluj
FAMILIE: căsătorită, o fată
STUDII: Liceul Teoretic din Huiedin
OCUPAŢIE: meşter popular

Orientarea Vioricăi spre meşteşugul popular nu este una întâmplătoare. Mama, dar mai ales bunica ei, lucrau în casă cu in şi bumbac. „Am crescut printre ele şi mi-a plăcut şi mie ce făceau. Ele coseau pentru localnicii din Izvorul Crişului, de lângă noi, o zonă mult mai bogată decât a noastră”, îşi aminteşte actualul meşter popular.
 
Prima „operă”
Ziua în care mama ei i-a dat ată şi pânză susţine că nu o va putea uita vreodată. Avea atunci numai şase ani şi îşi aduce aminte că era deosebit de nerăbdătoare să ţină în mână aţa şi pânza ei. „Mereu îi ceream mamei să-mi dea aţa, dar îmi zicea că încă sunt mică. Totul până într-o zi când mi-a pus după gât, aşa cum se făcea la noi, aţa. Am fost tare mândră atunci…”, povesteşte, cu nostalgie, Viorica. Şi primul şerveţel, din in-bumbac, brodat cu floarea soarelui în mijloc, pe care l-a realizat la vârsta de şapte ani, îl păstrează cu drag. Cu timpul, îndemânarea femeii a crescut, căci a creat mileuri din ce în ce mai mari, feţe de masă de 3-4 m, dar şi ii şi păpuşi specifice zonei în care s-a născut.

Coase indiferent de stare sau anotimp
Imediat după finalizarea studiilor, femeia s-a şi angajat. Ea a lucrat până în anul 1992, la un CAP din Cluj-Napoca, pe funcţia de contabilă. Chiar dacă lucra mult şi, de multe ori, venea destul de obosită de la serviciu, Viorica nu a încetat să coase la ii. „Nu puteam să renunţ la plăcerea de a coase. Asta mă relaxa după o zi plină la muncă”, mărturiseşte femeia. De asemenea, nici vremea bună sau cea rea nu o împiedică pe priceputa doamnă să coasă. „Iarna stau mai mult în casă şi cos, iar vara încerc să termin cât mai repede treaba şi să cos cât mai mult. În fiecare zi cos, indiferent de starea mea de spirit”, spune, cu fermitate, femeia. De 15 ani, Viorica locuieşte în Braşov şi este mulţumită de viaţa la oraş. Totuşi, comuna natală, pe care o vizitează pentru a-şi procura materialele şi pentru a o revedea pe mama ei, rămâne cea mai îndrăgită. 

Vânzări în ţară şi străinătate
Iile, feţele de masă şi păpuşile realizate de Viorica au ajuns prin mai multe locuri din ţără, dar şi în străinătate. Femeia a participat la diverse târguri ale meşteşugarilor. Aici pot fi enumerate cele de la Muzeul din Oradea şi cele de la Bran. În plus, de creaţiile sale s-au putut bucura şi cei care locuiesc peste hotare. „Am fost la un târg cu cadouri de Crăciun organizat în Italia şi la un alt târg din Israel. La ambele am fost trimisă de Institutul Cultural Român”, declară femeia. 

Întrebări şi răspunsuri
Coase şi fata dumneavoastră?
V. C.: Da, ştie şi ea să coase. Atunci când era mai micutăfăcea acelaşi lucru ca şi mine, dar acum este la Bucureşti şi nu mai are timp pentru asta. Îmi pară rău, dar asta este.

Care sunt cele mai frumoase creaţii ale dumneavoastră?
V. C.: Mie cel mai mult îmi plac cele cu broderia spartă. La acestea lucrez mai mult, dar sunt foarte frumoase.

Ce-i place
„Îmi place să citesc. Când am timp citesc mai tot ce-mi cade la mână. Nu sunt pretenţioasă”, susţine femeia.

Ce nu-i place
„Nu-mi place gălăgia. Din păcate, Braşovul a devenit un oraş tare gălăgios. Ziua e un zgomot îngrozitor” mărturiseşte meşterul popular.