În acest moment, fostele cinematografe Modern, Popular şi Astra sunt cu lacătul pe uşă şi se află într-o stare avansată de degradare. Braşovul are tradiţie în acest domeniu, în vechile documente fiind menţionat ca primul oraş din Transilvania, unde au fost proiectate filme, în 1896.
Cinematografele au devenit o amintire pentru braşoveni, după ce, începând cu anul 2000, vechile săli de stat au fost închise, rând pe rând. În Braşov, mai funcţioneză doar câteva cinematografe privat, care sunt inaccesibile pentru mulţi, din cauza tarifelor destul de mari.
Reprezentanţii Primăriei s-au gândit însă, că un oraş de talia Braşovului are nevoie de un cinema administrat de autorităţi, aşa că vor să redeschidă o parte dintre vechile săli, lăsate în paragină. Astfel, vechiul Cinematograf Popular, de pe strada Mureşenilor, şi Cinematograful Astra, din Livada Poştei, ar urma să-şi recapete vechea destinaţie, iar Modernul, să fie transformat în sală de spectacole pentru Teatrul Arlechino. Primele două se află într-o stare avansată de degradare, după ce în ele au funcţionat cluburi sau săli de jocuri. Situaţia la Modern este un pic mai bună, fiind ultima „redută“ a cinematografiei de stat la Braşov, închis în 2010.
Litigii şi lipsă de finanţare
Planurile sunt măreţe, însă şi impedimentele sunt destul de mari. „Momentan, pentru Cinematograful Astra există un litigiu. Primăria a fost acţionată în instanţă de Şcoala Populară de Arte pentru ieşirea din indiviziune. Sperăm să se rezolve în decursul acestui an litigiul“, a precizat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov. Deocamdată, anul acesta, vor fi efectuate studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte pentru a se stabili costul investiţiei, ulterior, urmând a se căuta şi o sursă de finanţare. „Realizarea studiilor este prevăzută în bugetul pe acest an. Nu putem vehicula costurile acestor studii, până ce bugetul nu va fi aprobat de Consiliul Local“, a explicat Toarcea.
Singurul lucru concret, la ora actuală, este reabilitarea fostului Cinematograf Patria, unde lucrările sunt în toi. Acesta va fi complet reamenajat, urmând ca locaţia să devină sediul Filamonicii Gheorghe Dima. Scaunele, podeaua şi scările din sala de proiecţie au fost deja scoase, astfel că muncitorii se pot apuca de lucrările interioare. „În lunile de iarnă se va lucra cât se poate de mult pe interior, urmând ca la primăvară să se treacă la exterior. Clădirea va fi extinsă în lateral şi în spate, va fi consolidată, iar din surse proprii vom reamenaja şi platoul din faţă“, a spus primarul George Scripcaru. Lucrările ar trebui finalizate până în luna decembrie.
Proiectul are valoare totală de circa 11 milioane de lei, din care fonduri europene nerambursabile, 8,5 milioane lei, iar contribuţia proprie a municipiului Braşov la cheltuielile eligibile ale proiectului reprezintă 2%.
Cinematografie cu tradiţie la Braşov
Se spune că Braşovul a fost primul oraş din Transilvania în care a fost difuzat primul film. La scurt timp de la prima proiecţie cinematografică mondială din 1895, de la Paris, braşovenii au avut privilegiul de a vedea peliculele lui Lumiere. Potrivit documentelor vechi, prima proiecţie de film de la Braşov a avut loc în în 5 decembrie 1896, la Vila Kertsch. Aici aveau loc evenimentele culturale ale vremii. Din păcate, clădirea a fost grav avariată la bombardamentul american din 1944, din ziua de Paşti, iar în 1970 a fost demolată în totalitate, în locul ei construindu-se Modarom-ul.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza