Braşov: PORTRET/ Sorin Apan promovează tradiţiile în rândul tinerilor

Braşov: PORTRET/ Sorin Apan promovează tradiţiile în rândul tinerilor

Sorin Apan are meritul de a conserva în inimile elevilor, dragostea pentru tradiţiile româneşti. Din 1981, bărbatul a cutreierat prin toată ţara pentru a aduna obiecte şi costume tradiţionale, iar de aproximativ 30 de ani a lucrat cu zeci de generaţii de elevi.

MAI MULTE IMAGINI DIN ATELIERUL DE CREAŢIE AICI.

Profil
NĂSCUT. 11 mai 1957, Târgu Lăpuş, Maramureş.
STUDII. Facultatea de Fizică Bucureşti, Facultatea de Teologie, Sibiu.
FAMILIE: Căsătorit, cinci copii.

Pentru Sorin Apan, tradiţia este „un instrumentar cultural de salvare“. „Pentru mine este un destin ceea ce fac astăzi. Am rolul de a le trezi elevilor interesul pentru tradiţii, astfel încât ei să le ducă mai departe, fără ca ele să piară“, mărturiseşte dascălul. 

Dragostea pentru tradiţii şi-a dezvoltat-o începând din 1981. „În acel an m-am întors în Maramureş, acolo unde am copilărit, ca profesor de fizică. Atunci am descoperit tradiţiile pentru că le vedeam cu alţi ochi. Sesizam profunzimea etnografică a obiceiurilor culturale studiind  antropologia culturală şi a fenomenologia religiei. Practic, am realizat că toate acestea sunt producţii la vedere datorită unui mental arhaic şi al unui mod de a fi în lume, altul decât cel modern şi că fac parte dintr-un «corpus spiritual» sedimentat în mii de ani de cultură tradiţională“, declară bărbatul.

Obiecte tradiţionale adunate din toată ţara

În prezent, Sorin Apan are o colecţie impresionantă de costume populare şi obiecte din casele ţărăneşti de altă dată. Acesta a reuşit să le adune adune încă din 1981, când a început să colinde prin toate satele din Transilvania, Moldova şi Oltenia. „Am adunat aproximativ 200 de costume populare şi multe alte lucruri care se găseau în casa ţărănească tradiţională. Am stat de vorbă cu bătrânii care mai aveau încă piese autentice“, spune Sorin Apan.

Atelierul „Minisatul Sf. Andrei“

De aproximativ 30 de ani, profesorul a coordonat sute de elevi care au dorit să cunoască şi să păstreze tradiţia. „Pot spune că am dat viaţă tuturor costumelor în atelierul nostru de creaţie şi spiritualitate, prin elevii mei. În 1998, la Liceul «Andrei Şaguna» am reuşit să deschid Minisatul «Sf. Andrei», iar de un an şi jumătate, în Podul Seminarului Teologic din Braşov am amenajat mici ateliere de lucru în care sunt expuse costumele populare şi diversele obiecte din casele ţărăneşti de altă dată“, mărturiseşte Sorin Apan.

În mod curent, Sorin Apan lucrează cu 40-50 de elevi, de două sau trei ori pe săptămână. „Repunem în scenă obiceiurile populare din ciclul vieţii (Naştere- Nuntă şi Înmormântare), dar şi din ciclul cosmic (Dragobetele, Sânzienele, Sfântul Andrei şi Crăciunul). În plus, elevii participă şi la ateliere de meşteşuguri populare în urma cărora învăţă să încondeieze ouă, să picteze pe sticlă şi să cresteze în lemn“, spune dascălul. 

Pentru că îşi doreşte ca un număr cât mai mare de persoane să cunoască şi să respecte tradiţiile româneşti, Sorin Apan a participat împreună cu elevii săi la diverse festivaluri şi concursuri naţionale în urma cărora au câştigat numeroase premii. Ei au promovat tradiţia românească şi peste hotare, la Paris, în Germania, Lituania, Siberia, Polonia şi Ungaria. 

Întrebări şi răspunsuri:
Ce intenţionaţi să faceţi pe viitor?
Vrem să folosim orice oportunitate de transmitere a tradiţiilor. În prezent, participăm la Festivalul Astra Film, organizat la Sibiu. De aceea, pe viitor ne dorim să avem ocazia să participăm la cât mai multe festivaluri din ţară, dar şi din străinătate.

Care sunt şcolile din care provin elevii dumneavoastră?
În componenţa atelierului sunt elevi de la Şcoala  „Bogdan Vodă“ din Maramureş, Liceul din Prejmer, Liceul „Nicolae Titulescu“, Colegiul „Andrei Şaguna“ şi Seminarul Teologic din Braşov.

Ce-i place:
„Îmi place foarte mult să merg pe teren, prin casele ţăranilor, să vorbesc cu bătrănii deoarece la ora aceasta elementele tradiţionale sunt mortificate. Ţăranii sunt destul de receptivi la ideile noastre de a reda viaţă culturii tradiţionale“, declară dascălul.

Ce nu-i place:
„Nu-mi place modul în care se lucrează cu folclorul românesc. Astăzi se intervine prea mult asupra valorilor originale ceea ce face să-şi piardă din autenticitate“, susţine Sorin Apan.