Braşov: Comorile din beciul Primăriei (UPDATE)
0
În arhive se găsesc documente vechi de 120 de ani, de când actele se întocmeau în limba maghiară sau germană Registre ale firmelor, ale profesiilor sau ucenicilor, documente provenind chiar şi din anul 1889 se găsesc în perfectă stare în arhiva Primăriei.
O plimbare printre zecile de rafturi cu dosare, registre sau condici reprezintă o adevărată incursiune prin istoria ultimilor 120 de ani ai Braşovului. De toate are grijă, cu multă migală, arhivara Elena Bonţea care este, de altfel, cel mai vechi angajat al Primăriei Braşov.
„Încăperi pline de mucegai şi şoareci“
Elena Bonţea îşi aminteşte că, până în urmă cu aproximativ 10 ani, subsolul Primăriei era un fel de depozit de maculatură, nu o arhivă. „Încăperile erau pline de mucegai şi şoareci. Registre, cataloage, ştate de plată, toate erau aruncate peste tot. Pe deasupra, enorm de multe hârtii erau îmbibate cu apă. Am scos atunci şapte camioane de hârtii complet deteriorate. Unele erau deja ca o pastă“, îşi aminteşte Elena Bonţea.
Acum, în beciurile Primăriei pot fi văzute, de exemplu, un registru al profesiilor din Braşov, redactat în limba germană, din 1889 sau un registru din 1912, al ucenicilor, scris în limba maghiară.
„Sunt documente extraordinar de bine întocmite, pe hârtie ce s-a păstrat foarte bine. Unele arată de parcă ar fi fost scrise cu câteva zile în urmă. Şi asta în condiţiile în care, până acum câţiva ani, au fost depozitate în încăperi ce nu aveau nici măcar geamuri“, ne-a spus referentul.
În arhiva Primăriei Braşov se găsesc şi buletine de clădiri, care s-au realizat în perioada naţionalizărilor imobilelor sau decizii ale Consiliului Popular datând din anul 1949.
De asemenea, pot fi examinate decizii ale Primăriei date în perioada 1931-1944. Un asemenea document este decizia de vânzare a unui teren de pe strada Aurel Vlaicu, cu suma de 46.000 de lei, din 16 noiembrie 1931.
Un alt act, datat 19 martie 1931, reprezintă autorizaţia de funcţionare acordată firmei „Galvan Gusbeth şi Gross“.
Statele de plată ale unor fabrici precum Dezrobirea, Electricitate sau Rata arată nivelul veniturilor braşovenilor în diferite perioade. De exemplu, salariile angajaţilor de la Celuloza Zărneşti, în 1938, erau cuprinse între 30.000 şi 80.000 de lei.
„Au venit la noi oameni după documente când şi-au revendicat casele sau când au vrut să le fie recalculate pensile. În măsura posibilităţilor, am încercat să-I ajutăm pe toţi. Sunt şi instituţii care ne-au cerut sprijinul, precum Curtea de Apel sau Cartea Funciară“, ne-a mai spus Elena Bonţea.
Acte duse la Arhive
Multe dintre documente au fost transferate în Secţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. Acolo se găsesc acte de maximă importanţă referitoare la viaţa economică şi socială a comunităţii. Din păcate, sute de mii de înscrisuri au fost pierdute sau distruse, iar multe enigme legate de oraş vor rămâne neelucidate.
Se încarcă comentariile...
