Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov: „Spitalele publice sunt sabotate intenţionat“

Aristotel Căncescu acuză Primăria Braşov că susţine clinicile private, în dauna interesului public. Preşedintele Consiliului Judeţean spune că există interese ca sistemul public de sănătate să fie subfinaţat şi să nu funcţioneze.

Pe lângă aeroport, construcţia unui spital judeţean modern, la standardele Uniunii Europene, este a doua prioritate pentru braşoveni, în toate sondajele de opinie. Şi acest obiectiv de interes regional a rămas la stadiul de proiect, blocat de interese politice, dar şi economice. Despre acest subiect şi criza din sănătatea braşoveană, aflăm mai multe de la şeful administraţiei jueţene, Aristotel Căncescu.

Proiectul spitalului de la Hărman începuse cu dreptul. Ce s-a întâmplat?

Aristotel Căncescu: A existat un consens, la început. Am avut un partneriat cu primarul Braşovului să realizăm acest spital, mai ales că aveam terenul gratuit, pentru că s-au implicat şi edilii din Hărman. Un spital judeţean se face în afara oraşului, pentru că norma de spaţiu este de un hectar la 100 de paturi. Noi dorim construirea unui spital cu o capacitate de 500 de paturi. Şi montajul financiar a fost gândit împreună. Consiliul Judeţean avea 51%, Consiliul Local Braşov - 39% şi Consiliul Local Hărman - 10%, dar în Consiliul de Administraţie eram egal reprezentaţi. Problemele au fost de finanţare. Singura soluţie era să vindem Spitalul Mârzescu pentru care, în anii 2005-2006, aveam oferte la 40 de milioane de euro, cam cât era evaluat noul spital. Din păcate, interesele imobilare de atunci, din jurul Primăriei - Maor Zinger şi Marcel Butuza, acesta din urmă mai puţin - au dus la blocarea investiţiei. Au făcut presiuni, Primăria s-a intabulat pe teren... Nu am putut vinde terenul, fiind în litigiu, ne-am judecat, am câştigat, dar acest lucru nu ne ajută cu nimic. Acum nu am mai obţine nici 5 milioane de euro pe teren. Din păcate, este vorba de o mare răutate, pe bani mulţi.

Acum, este „îngropat" proiectul spitalului?

A.C.: La ultima şedinţă de plen, consilierii judeţeni şi-au dat acordul pentru încheierea unui parteneriat public-privat, pentru a realiza spitalul. Avem deja discuţii pe această temă, iar Erste Bank şi-a manifestat interesul de a finanţa şi acest obiectiv. Am apelat la finanţatori străini, pentru că, din păcate, în România, spitalele publice sunt finanţate foarte greu. Decât  săli de sport în comune cu câteva sute de locuitori, mai bine s-ar aloca bani pentru spitale. Sunt bune şi acestea, dar când e vorba de sănătatea oamenilor, priorităţile trebuie să fie altele. Noi, cu ce fonduri am dispus, am reuşit să modernizăm o treime din Spitalul Judeţean.

Militaţi foarte mult pentru sistemul public de sănătate. Aveţi ceva cu investiţiile private?

A.C.: Este foarte bine şi susţin şi eu înfiinţarea de spitale şi clinici private, să concureze între ele. Dar cu condiţia să existe un sistem public care să funcţioneze corect, la care să aibă acces omul care nu are posibilităţi financiare. Doar 5% din populaţie îşi permite să apeleze la spitalele private, la nivelul anului 2009. Acum sunt şi mai puţini, din cauza crizei. Vedeţi ce se întâmplă în domeniul stomatologiei, unde foarte mulţi renunţă la aceste servicii medicale, pentru că sunt extrem de costisitoare. Acesta şi este unul dintre motive pentru care dorim, la Spitalul Judeţean Braşov, să înfiinţăm nişte cabinete stomatologice.

Cum faceţi faţă valului de plecări ale medicilor şi asistenţilor dinsistem, din cauza salariilor?

A.C.: Este complicat să menţinem specialişti la nivelul spitalelor publice, pentru că aceştia migrează la unităţile private, pe salarii mult mai mari sau pleacă în străinătate. Cu atât mai mult cu cât Guvernul a avut „grijă", pentru anul acesta, să aloce Braşovului cu 20% mai puţini bani faţă de anul tecut. Plăţile de la CAS se fac cu mare întârziere, chiar şi după un an. Mai în glumă, mai în serios, am ajuns să acţionăm haiduceşte. Am organizat proteste, am pus bannere la Spitalul Judeţean, să afle lumea cine este vinovat de această situaţie. Doar dup ă ce facem astfel de acţiuni mai primi şi noi bani de la Bucureşti. Practic, Guvernul duce o politică de distrugere a sistemului public de Sănătate.

La coada Europei, la Sănătate

România a prevăzut doar 3% din Produsul Intern Brut (PIB), pentru Sănătate. SUA alocă peste 16% din PIB, iar media Europeană este mai mare de 8%. Chiar şi ţări mai mici, precum Cehia (6,8) sau Ungaria (6,2%). Practic, România „conduce" detaşat la acest capitol.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: