VIDEO Colţ de rai: Prejmer, „satul cu 1.000 de izvoare“

Locuitorii comunei braşovene se mândresc cu rădăcinile lor săseşti, cu cele mai bune clătite din Transilvania şi cu izvoarele care alimentează păstrăvăriile cu apă proaspătă. Vacanţa la Prejmer e ca o întoarcere în timp. Misterele legendelor medievale vă aduc zâmbetul pe buze, iar ospitalitatea gospodarilor vă face să vă doriţi să nu plecaţi niciodată.

Citiţi şi:  Prejmerul îşi face strategie de dezvoltare cu bani europeni

Recunoscută pentru cea mai veche şi mai importantă biserică fortificată din Ţara Bârsei, comuna Prejmer este una dintre cele mai vechi şi mai bogate aşezări din judeţul Braşov. De cum ajungi aici, influenţa saşilor poate fi remarcată în stilul arhitectural. Chiar dacă astăzi mai trăiesc doar câteva zeci de saşi din miile care populau comuna, încă se mai simt urmele adânci pe care aceştia le-au lăsat în conştiinţa românilor. Denumirea localităţii are multiple semnificaţii pentru fiecare etnie care a trăit de-a lungul timpului în cetatea medievală. Cea mai cunoscută este denumirea de „Preajmir", care înseamnă „satul cu 1.000 de izvoare", datorită sumedeniei de izvoare care străbat comuna. Acesta este şi motivul pentru care în zonă s-au dezvoltat foarte mult păstrăvăriile.

„Orga morţii" din biserica fortificată

Intrarea în cetate trece pe sub poarta „ştirbă“

Principala atracţie a comunei este însă biserica fortificată, construită în anul 1218, în stil gotic, de cavalerii teutoni şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural modial UNESCO. Biserica adăposteşte unul dintre cele mai vechi altare din Transilvania, pictat în secolul al XV-lea, dar şi o orgă din 1803, denumită „orga morţii", din cauza sunetelor menite să-i sperie pe atacatori. Pentru a se apăra de invaziile turceşti, locuitorii aşezării au construit în secolul al XV-lea zidurile Cetăţii Ţărăneşti. Aceasta are forma unui cerc care înconjoară Biserica Evanghelică, cu ziduri înalte de 12 metri şi groase de 3-4 metri. De-a lungul fortificaţiei sunt dispuse odăiţele care aparţineau fiecărei familii din comună. În cazul unei invazii, toate familiile se retrăgeau în cetate cu provizii până trecea pericolul. Inteligenţa strategică a luptătorilor era vestită în Transilvania. Aceştia foloseau arme aşezate la un loc, cu care trăgeau toţi deodată. Cetatea a fost atacată de 50 de ori de turci, dar niciodată n-a fost ocupată.

Stilul tradiţional săsesc s-a păstrat perfect în interiorul cetăţii

„Se spune că cetatea a picat o singură dată în mâinile duşmanilor, dar asta doar pentru că veniseră ca prieteni, iar după ce au pătruns în cetate s-au transformat în cuceritori", explică Mihaela Sima, purtătorul de cuvânt al Primăriei Prejmer. Ca şi alte monumente din Transilvania, Biserica Fortificată de la Prejmer a suferit numeroase intervenţii, dar în urma restaurării întreprinse de Direcţia Monumentelor, între 1960 şi 1970, şi-a căpătat forma iniţială. Astăzi este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Legenda „dintelui" rupt

La Prejmer găsiţi cele mai gustoase clătite din ţară

Cu bastioane, porţi de fier şi poduri mobile, cetatea era un punct strategic important. Legenda spune că, la una dintre invaziile barbare un tătar a fost lovit în cap de „dintele" unei porţi de fier şi atât de tare îi era capul, încât fierul s-a rupt. Aşa au ales oamenii să-şi explice existenţa unei porţi de fier „ştirbe", din interiorul cetăţii. O altă legendă, cunoscută în majoritatea cetăţilor medievale din Ţara Bârsei, spune că, în cazul în care un cuplu se certa, era pedepsit să locuiască mai mult timp în „odaia împăcării". Cei doi soţi erau obligaţi să supravieţuiască cu un singur tacâm şi un singur blid. Această „condamnare" ducea, inevitabil, la reluarea relaţiilor dintre soţi. Din 1992, Fundaţia Saşilor Transilvăneni din München patronează întregul ansamblu. De atunci au fost realizate ample lucrări de restaurare. Pe timp de vară, cetatea poate fi vizitată, de luni până vineri, între orele 9.00 şi 17.00, sâmbăta - până la ora 15.00, iar duminica şi lunea este închisă. Iarna, în schimb, puteţi vizita cetatea de luni până sâmbătă, în intervalul 9.00-15.00.

Cuiburi de berze

Localnicii îşi demonstrează priceperea la Caravana Clătitelor

Biserica Fortificată nu este singura bogăţie a comunei Prejmer. Pe teritoriul acesteia se găseşte Pădurea Prejmer - rezervaţie floristică şi forestieră care se întinde pe o suprafaţă de 300 de hectare. Pădurea de stejar, carpen şi frasin de la Prejmer, laolaltă cu mlaştinile din jur, bogate în izvoare, constituie o rezervaţie naturală cu numeroase specii rare, precum laleaua pestriţă, coacăzul negru, bulbocii de munte, curechiul de munte, clopoţeii şi garoafa de munte. De altfel, peisajul este întregit de numeroasele cuiburi de berze, care dau un farmec aparte localităţii.

Pentru că teritoriul este bogat în izvoare, oamenii au deschis păstrăvării. Aici se organizează concursuri de pescuit sportiv, care atrag zeci de turişti. Un alt obiectiv turistic important se află la Vama Buzăului, unde se poate vizita Rezervaţia Naturală de Zimbri, aflată pe teritoriul administrativ al comunei.

În Prejmer este mare sărbătoare când, din an în an, saşii se întorc la vatră. Preţuirea stilului săsesc se vede şi astăzi, când oamenii îşi renovează casele fără a distruge arhitectura specifică a caselor. De altfel, mai multe imobile din comună se află sub protecţia Ministerului Culturii. Chiar dacă meşteşugurile specifice zonei nu mai sunt în floare, localnicii demonstrează că le-a priit lecţia nemţească. Oamenii sunt harnici, primitori şi corecţi. Poate de aceea, cei mai mulţi turişti care vizitează „ţinutul medieval" sunt străini.

Poftiţi la Caravana Clătitelor!

Dacă veniţi la Prejmer în weekendul viitor veţi fi bineveniţi la Festivalul clătitelor. Evenimentul are origini săseşti şi poartă numele de „Fasching" sau „Caravana Clătitelor", având ca menire alungarea iernii şi a spiritelor rele.

În trecut, obiceiul aparţinea exclusiv comunităţii săseşti şi reprezenta un prilej de distracţie pentru tinerii care plecau în armată. „Prin acest obicei încercăm să păstrăm vie prezenţa saşilor. Înainte de '89, saşii reprezentau o treime din populaţia comunei. Acum mai avem doar 90 de saşi", spune Mihaela Sima.

Căruţa cu sobă

Un rol important în organizare îl au băieţii tineri. Aceştia se întâlnesc cu o seară înaintea sărbătorii pentru a-şi confecţiona măştile pentru paradă, pe fundalul muzicii şi al dansurilor germane. A doua zi, cete de flăcăi mascaţi colindă satul călare, însoţiţi de o fanfară. Principala atracţie este, însă, căruţa cu sobă pentru prepararea clătitelor, pe care tinerii le oferă localnicilor în schimbul unor ingrediente pentru gogoşi sau a unor sume modice. În tot acest timp, tinerii obişnuiesc să „fure" din gospodării câte o fată nemăritată, care trebuie să fie răscumpărată de părinţi. Legenda spune că rostul caravanei este acela de a reface într-un mod original călătoria saşilor din landurile germane spre Transilvania, de la începutul Evului Mediu.

Caravana Clătitelor a ajuns la cea de-a VII-a ediţie şi se va desfăşura în weekendul 26-27 februarie. Pe tot parcursul zilei de sâmbătă, gospodinele prepară clătite de toate felurile pe care le vând, mai apoi, în târgul special amenajat. Cele mai bune clătite sunt gustate de juriu care desemnează, la sfârşit, „clătita-surpriză". Seara, toată suflarea locului ia parte la un bal mascat în Cetatea Prejmer. Evenimentul continuă şi duminică, atunci când se organizează ziua porţilor deschise la cetate, spectacole susţinute de ansamblurile de dansuri tradiţionale săseşti şi de elevii şcolilor din Prejmer. Cavalerii Ţării Bârsei vor face demonstraţii de lupte medievale în Cetatea Prejmer. Surpriza acestei ediţii va fi un concert susţinut de trupa Hara.

"Înainte de '89, saşii reprezentau o treime din populaţia comunei. Acum mai avem doar 90 de saşi."
Mihaela Sima purtătorul de cuvânt  al Primăriei Prejmer

Plimbări cu sania şi pescuit de păstrăvi

LOCALIZARE. Comuna Prejmer se află la 12 kilometri de Braşov, pe Drumul Naţional 10, spre Buzău.
ACCES. Dinspre Braşov, puteţi veni cu maşina pe DN 11 (E574) Braşov - Târgu Secuiesc sau, dinspre Buzău, pe Valea Siriului, urmând DN 10. Din gara Braşov pleacă trenuri şi autobuze spre Prejmer.
CAZARE. La pensiunea agroturistică „Diana" din Prejmer te simţi ca la mama acasă. O cameră costă 70 de lei pe noapte pentru două persoane, iar un apartament de două camere, pentru întreaga familie, costă 120 de lei pe noapte. La pensiunea „Violeta" puteţi petrece clipe de neuitat în apropierea lacului din spatele curţii. Mai multe informaţii găsiţi pe site-urile: www.turistinfo.ro şi www.infopensiuni.ro.
AGREMENT. Plimbările cu sania, cu trăsura sau căruţa trasă de cai sunt printre cele mai dorite de turişti. În cele patru păstrăvării se organizează concursuri de pescuit. La Vama Buzăului puteţi vizita Rezervaţia de Zimbri. La şase kilometri de Prejmer, în judeţul Covasna, se află Mănăstirea Mărcuş, primul lăcaş de cult ortodox construit în Covasna după Revoluţie.
INFORMAŢII. Mai multe date despre Prejmer găsiţi pe site-ul www.exploringromania.com.