Gheorghe Tănase, Albior din tată-n fiu
0
Costumul de Albior al lui Tănase este printre cele mai vechi dintre ţinutele junilor.
Familia Tănase este una dintre cele mai vechi din Şcheii Braşovului. Gheorghe are 66 de ani şi a intrat în ceata junilor Albiori în 1968. Nu mai ştie exact a câta generaţie de Juni din familia sa este. Cert e că, până în urmă cu trei ani, din casa familiei Tănase, în Duminica Tomii, ieşeau trei juni Albiori. „Fiul meu cel mic, George, a urcat prima dată pe cal cu mine, când avea trei ani. De la 14 ani a ieşit singur, iar acum suntem colegi la Albiori. Până acum trei ani, când fiul meu cel mare a plecat în Italia, plecam trei juni în casă în Duminica Tomii", povesteşte Gheorghe Tănase.
Interzişi de Ceauşescu timp de 20 de ani
Când a intrat în ceata Albiorilor, Gheorghe Tănase avea 25 de ani. A devenit June destul de târziu, spune el, pentru că timp de 20 de ani obiceiul Junilor fusese interzis de Ceauşescu. „În trecut, după defilare Junii urcau la Crucea Muşicoiului, spre Tâmpa. Într-un an când au ajuns acolo, au băut ceva, s-au distrat şi au rupt steagul roşu. S-a aflat mai sus şi de atunci Junii au fost interzişi prin decret prezidenţial. Au fost confiscate steagurile fiecărei cete, dar oamenii şi-au ascuns bine costumele ca nu cumva să rămână fără ele", îşi aduce aminte scheianul. Obiceiul Junilor a reînviat în 1968, când trocarii au urcat din nou pe cai şi au venit în cetate.
Costumul junilor, din portul popular al şcheienilor
Primele cete de Juni care au coborât în oraş au fost Tinerii şi Bătrânii. După cum îi e şi numele, ceata Junilor Tineri era formată din băieţii neînsuraţi care veneau la defilare însoţiţi de Bătrâni, adică de bărbaţii care erau deja aşezaţi la casele lor. Ultimele cete înfiinţate au fost Roşiorii şi Albiorii, după Războiul de Independenţă din 1877. „Portul junilor este tradiţional al localnicilor din Şchei. Oamenii mergeau la biserică în zi de sărbătoare îmbrăcaţi cu cizme, cioareci, laibăr, spenţăr şi pălărie. Ăsta era portul popular din Şchei. Costumul meu este printre cele mai vechi care există în Schei, datând de prin 1960. Cămaşa, brodată cu câteva mii de paiete metalice, cântăreşte 7 kg. Fluturii, cum le spunem noi, sunt cusuţi manual, fiecare în parte, pentru că altfel nu rezistă. Mai există doar câteva bătrâne în Şchei care cos costume de juni", a completat Tănase.
Ca şi organizare, cetele de juni au aceeaşi componenţă ca structurile militare: vătaful, armaşul mare, armaşul mic, stegarul şi sutaşul. „Sutaşul este ultimul, cel care ordonează grupele care mărşăluiesc", a mai explicat junele Albior.
Ce-i place
Cea mai mare pasiune a lui Gheorghe Tănase este schiatul. „Între 1960 şi 1965 am fost campion naţional la sărituri la trambulină".
Ce nu-i place
„Nu-mi plac luptele politice! Aş vrea ca politicienii să se împace şi să lupte împreună pentru interesul oamenilor".
Mai e tradiţia junilor ca odionoară?
G.T.: Nu mai e cum era odata! În trecut, obiceiul Junilor era foarte strâns legat de biserică şi de preoţi. Totul se sfinţea înainte, acum nu mai e chiar aşa. Totuşi, majoritatea tradiţiilor se respectă: aruncatul buzduganului, mersul la stropit în a doua zi de Paşte.
De unde va faceţi rost de cai pentru defilare?
G.T.: Înainte era mult mai simplu, pentru că fiecare familie creştea cai şi vaci, iar junii îşi îngrijeau din timp animalele cu care urmau să defileze în Duminica Tomii. Acum trebuie să îi închiriem de unde putem. Plătim cam 300 de lei pe zi.
Anul naşterii: 1943
Familie: Soţie, doi băieţi şi o fată
Studii: Politehnica Braşov
Profesie: inginer la Compania Apa Braşov
Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos:
Se încarcă comentariile...
