Braşov: Copiii instituţionalizaţi sunt ai nimănui după 18 ani

După ce părăsesc centrele de plasament ei ajung direct în stradă. Tinerii nu au un acoperiş deasupra capului, nu au un loc de muncă şi cel mai grav şi nimeni nu se mai interesează de soarta lor.

La o dezbatere publică, desfăşurată ieri, reprezentanţii mai multor asociaţii, ONG-uri şi autorităţi locale, au căutat soluţii pentru integrarea în societate a tinerilor proveniţi din centrele de plasament şi care la 18 ani ajung în stradă. Chiar dacă Legea 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale le garantează acestora accesul la o locuinţă, la un loc de muncă sau educaţie, nu există fonduri care să vină în sprijinul lor. „Aceşti copii se confruntă cu foarte multe lipsuri. Nu sunt pregătiţi pentru plecarea din centru şi nici pentru momentul care urmează după aceea. Când părăsesc centrul, ei nu au acoperite nevoile de bază şi noi trebuie să îi susţinem în continuare. Este nerealist să gândim că un astfel tânăr, după trei luni nu mai are nevoie de sprijin”, a precizat Ioana Şerb, directorul Fundaţiei „Scut” Braşov .

Nu sunt pregătiţi pentru muncă

Tinerii proveniţi din astfel de centre îşi găsesc cu greu un serviciu. „Noi subvenţionăm locurile de muncă pentru ei. Am încercat să găsim angajatori care să le ofere şi locuinţe sociale, dar şi aceşti tineri renunţă foarte uşor. Încă din perioada în care se aflau în centre, noi le-am făcut consiliere despre ce presupune un serviciu, însă tot au renunţat. Am avut un angajator care a luat şapte tineri din plasament, dar au mai rămas doar trei”, a precizat Anca Finichiu, director general adjunct  la AJOFM Braşov. Finichiu crede că cea mai bună variantă ar fi ca tinerii să lucreze de la 16 ani, pe perioada vacanţelor, iar pe perioada celor  90 de zile, salariul pe care îl vor da angajatorii este subvenţionat cu 50% de către AJOFM, potrivit legii.