Braşov: Cetăţenii germani, ţinta preferată a hackerilor braşoveni

Braşov: Cetăţenii germani, ţinta preferată a hackerilor braşoveni

Judeţul Braşov  este considerat de IGP zonă cu „criminalitate informatică ridicată“. Într-un recent raport al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP), Braşovul este menţionat ca fiind locul din care au fost lansate numeroase atacuri informatice asupra cetăţenilor germani.

Braşovul a fost plasat pe harta zonelor considerate ca având „criminalitate informatică ridicată”, conform unui raport al IGP. Potrivit aceleiaşi surse, infractorii care acţionează în judeţul Braşov şi-au ales victimele mai ales din rândul cetăţenilor germani.
 
După cum a declarat pentru „Adevărul de Seară“ şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov, comisarul şef Gabriel Florescu, această tendinţă se înregistrează în acest an, dar că nu există o regulă care să perpetueze o perioadă mai lungă: „În Braşov, au fost identificate multe persoane care iniţiază atacuri informatice sau care clonează carduri bancare. Numai într-un dosar instrumentat de noi în acest an au fost reţinute nu mai puţin de 28 de persoane”. El a mai adăugat că şi cetăţeni din Italia sau Olanda au fost fraudaţi de hackerii braşoveni.

Clonarea cardurilor, preferinţa hackerilor

Florescu a mai precizat că probleme cele mai mari sunt generate acum de cei care clonează carduri ale unor cetăţeni străini, iar apoi, din ţara respectivă sau din România, extrag sume de bani din conturile victimelor. „Nu există o practică sau o regulă aplicabilă tuturor cazurilor: clonarea cardurilor se poate face în orice ţară, la fel şi retragerea banilor. Este foarte importantă colaborarea dintre ţări, pentru că persoanele care clonează carduri încearcă să ne distragă atenţia, desfăşurând diferite activităţi pe teritoriile unor state diferite: se falsifică instrumentul de plată în Germania sau Olanda şi se scot bani dintr-un bancomat din România. Iar inversul este la fel de valabil”, a menţionat Florescu.

Acesta a mai precizat că nici sistemul legislativ nu-i avantajează pe poliţişti: un infractor, chiar dacă este depistat şi reţinut pentru comiterea mai multor fapte, va primi o singură pedeapsă, pentru fapta cea mai gravă. „Doar în anumite cazuri se adaugă  un spor de pedeapsă. Infractorii ştiu acest lucru şi, dacă sunt cercetaţi şi judecaţi în libertate, comit alte fapte, ştiind că nu-şi agravează situaţia. Dacă am adopta sistemul cumulativ al pedepselor s-ar schimba lucrurile”, a mai precizat Florescu.