Braşov: Cetatea Râşnov, sub asediu
0
Fortificaţia a rezistat valurilor de invadatori, iar după revoluţie a ajuns pe mâna unui investitor italian, Alberto Drera, în baza unui contract total dezavantajos pentru comunitate, semnat în
Fortificaţia a rezistat valurilor de invadatori, iar după revoluţie a ajuns pe mâna unui investitor italian, Alberto Drera, în baza unui contract total dezavantajos pentru comunitate, semnat în 2000 de primarul de la acea vreme, George Soiu.
Din momentul achiziţio-nării ei de către investitorul italian, cetatea s-a transformat. S-au făcut multe lucruri bune, dar şi multe din aşa-zisele lucrări de renovare s-au făcut fără respectarea normelor. "Amprenta medievală dispare sub o spoială proclamată ca fiind restaurarea cetăţii.
Imaginea care poate pe deplin simboliza incultura şi lipsa de respect faţă de monumentul istoric a comerciantului italian pripăşit la Râşnov este fereastra modernă de tip termopan amenajată în acoperişul cetăţii medievale...", s-a arătat revoltat istoricul Nicolae Pepene de "investiţiile" făcute la cetate.
Nici pe departe sutele de mii de euro promise drept investiţii şi nici măcar un singur bănuţ nu a ajuns în visteria localităţii, aşa cum se promitea în contract. De aici, multe procese care sunt pe rol de vreo trei ani.
"Portăreii" readuc cetatea comunităţii
În urmă cu o lună şi jumătate, Primăria Râşnov a reuşit să obţină un titlu executoriu, prin care cetatea a reintrat în adminstrarea acesteia. Că se câştigau o mulţime de bani, autorităţile locale aveau informaţii, dar rezultatele au fost cu mult peste aşteptări.
"După ce am intrat în cetate, am permis accesul gratuit turiştilor timp de două săptămâni, dar după ce am început să încasăm bani, am adunat peste un miliard două sute de lei vechi, în condiţiile în care am redus cu 20% preţul biletelor de intrare!", spune actualul primar, Adrian Veştea.
Cu toate acestea, litigiul dintre Primărie şi firma care administra cetatea medievală, "Drumuri Publicitare" SRL, nu s-a încheiat, întrucât patronii acesteia sunt decişi să atace soluţia instanţelor româneşti la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nici edilii nu se lasă mai prejos.
În momentul în care au intrat în cetate, au descoperit că multe spaţii din interiorul fortificaţiei nu pot face obiectul procedurilor de executare silită deoarece au fost… închiriate unor terţe firme ce aparţin aceloraşi patroni şi sunt închise.
Cum de aceste contracte de închiriere Primăria nu avea habar, se pare că acum vor fi deschise alte procese, în contextul în care "Drumuri Publicitare" SRL susţine că a avut dreptul să dispună după bunul plac de spaţiile din cetate pe care a administrat-o din 2000. Deocamdată, cert este că banii obţinuţi din exploatarea cetăţii nu mai ajung în buzunarele unora, ci la bugetul local.
Piese din muzee din ţară, descoperite la cetate
Un alt scandal izbucnit după preluarea cetăţii de la firma privată a fost descoperirea unor obiecte de patrimoniu care nu aveau ce căuta la Cetatea Râşnov, printre care şi două obloane pictate de la Castelul Bran. "În anul 1932, Regina Maria a României a comandat pictorului de firme braşovean Otto Potpecan-Muller ,,vopsirea şi pictarea" unor obloane pentru reşedinţa sa de la Bran.
Pe obloane au fost reprezentate însemne heraldice ale Casei Regale Române şi ale altor case domnitoare înrudite cu aceasta, precum şi blazoane personale ale reginei, inventate chiar de către suverană. Obloanele au fost montate la ferestrele Castelului Bran şi apar în fotografiile de epocă.
În perioada comunistă ele au fost depozitate în Muzeul Bran. După 1990, pentru protejarea vechilor obloane din colecţia regală, au fost executate replici ale acestora, care în prezent sunt aşezate la fereastrele Castelului Bran", ne-a declarat istoricul Nicolae Pepene.
Mai mult, în inventarul făcut, apar mai multe piese arheologice, care se pare că provin din alte muzee din ţară, iar foştii administratori ai cetăţii vor fi obligaţi să spună de unde şi cum le-au achiziţionat, după ce primarul Veştea a sesizat Poliţia şi Parchetul.
Festivaluri şi manifestări culturale
Pentru un management profesionist al cetăţii, Primăria Râşnov a hotărât înfiinţarea unei Direcţii de Cultură în cadrul autorităţii locale. Scopul acestei măsuri nu are în vedere doar măsuri de protejare a monumentului istoric şi valorificarea potenţialului turistic oferit de cetate, ci o strategie de promovare a întregului patrimoniu cultural râşnovean profitând de notorietatea cetăţii medievale.
Astfel, se urmăreşte dezvoltarea unor programe culturale speciale care să aibă în vedere castrul roman Cumidava, biserica ortodoxă Sf. Nicolae, cel mai vechi lăcaş ortodox din sud-estul Transilvaniei şi biserica evanghelică, în care se află o superbă frescă datată în jurul anului 1500.
Aflată în centrul strategiei de marketing cultural şi turistic, Cetatea Râşnov trebuie să devină gazda unor manifestări culturale care să o transforme într-o marcă culturală specială. Autorităţile locale doresc să reconstituie în cetate fragmente de viaţă cotidiană medievală.
Până la finalizarea acestui proiect ambiţios, Primăria Râşnov a pregătit o agendă culturală pe termen scurt, în această lună urmând să aibă loc vizionarea primului film documentar despre istoria Râşnovului, ,,În numele trandafirului", un titlu inspirat din denumirea germană a aşezării, ,,Rosenau", ,,Valea Trandafirilor". Apoi, râşnovenii doresc să organizeze un festival medieval special în perioada 6-7 septembrie 2008, zile în care este presupusă o creştere a numărului de turişti străini şi români în zona Braşovului, datorată Festivalului internaţional de muzică ,,Cerbul de Aur".
Însă, cel mai important proiect cultural al Primăriei Râşnov este proiectul ,,Cetatea Noastră", prin care autorităţile locale urmăresc înfiinţarea în cadrul şcolilor din Râşnov a unor cercuri şcolare de istorie, turism, meşteşuguri tradiţionale, dansuri, pictură şi artă fotografică, care să le ofere micilor râşnoveni posibilitatea de a participa la programele culturale organizate cu şi pentru ei în cetate
Zidurile fortificaţiei au rezistat asediilor
Pe dealul unde acum se ridică Cetatea Râşnov nu este cert că a existat o aşezare sau o cetate în antichitate, însă în istoria arheologiei româneşti rămâne inedit faptul că urmele de locuire romane, descoperite aici în 1966, au apărut în timpul turnării filmului ,,Columna", care se referă tocmai la cucerirea Daciei de către romani. Partea cea mai veche a cetăţii medievale Râşnov se presupune că a fost construită de coloniştii saşi sau de către cavalerii teutoni în perioada 1211-1225, cât a durat stăpânirea cruciată în Ţara Bârsei.
"Prima menţiune documentară a Cetăţii de la Râşnov apare la un secol după alungarea cruciaţilor şi se referă la o puternică fortificaţie care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.
În Evul Mediu, datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost pentru râşnoveni <> , locuitorii târgului medieval respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării", a precizat Pepene, care a mai menţionat că cetatea de refugiu nu a cedat niciodată armamentului inamic şi a fost cucerită o singură dată prin însetarea apărătorilor săi.
În secolul al XVIII-lea, schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei a determinat diminuarea interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale. Mai mult, în 1802, un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină.
În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. Apoi, cutremurul din 11 noiembrie 1940 a afectat puternic cetatea. Renovarea devenea absolut obligatorie, dar a fost întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist. Practic, lucrările de refacere s-au desfăşurat în perioada 1955-56.
Locul ideal pentru filmele istorice
Cetatea şi împrejurimile Râşnovului au intrat în istoria cinematografiei româneşti, fiind decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii, Mihai Viteazul şi Nemuritorii. În 1967, la Râşnov a fost realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană, nominalizat anul următor la ,,Globul de aur" şi la ,,Oscar" pentru cel mai bun film străin.
>> Amprenta medievală dispare sub o spoială proclamată ca fiind restaurarea cetăţii. Imaginea care poate pe deplin simboliza incultura şi lipsa de respect faţă de monumentul istoric ale comerciantului italian pripăşit la Râşnov este fereastra modernă de tip termopan amenajată în acoperişul cetăţii medievale...
Nicolae Pepene, istoric
Se încarcă comentariile...
