Braşov: Sevastian Lobonţiu, pictorul din centrul Braşovului
0
De 15 ani, pictorul Sevastian îşi expune operele de artă pe strada Republicii. El scoate la vânzare cele mai frumoase picturi şi trăieşte doar din ce câştigă pe ele.
Profil
NĂSCUT: 16 aprilie 1955, Ocna Mureş, Alba
FAMILIE: divorţat, are doi copii
STUDII: Şcoala de Artă Braşov
Cu siguranţă atunci când v-aţi plimbat pe Republicii, aţi admirat lucrările pictorului Sevastian, fără să ştiţi povestea lui. La început, pictorul a fost îndrăgostit de chimie, dar atunci când a avut ocazia să picteze şi să combine culorile, şi-a schimbat pasiunea. Dragostea pentru pictură este demonstrată de faptul că, de multe ori, miezul nopţii îl prinde cu pensula în mână şi pentru că depozitează, în propria casă, o mulţime de lucrări semnate de el.
A învăţat să picteze întâmplător
Imediat după ce a terminat Liceul de Chimie din Turda s-a înscris la Facultatea de Chimie din Iaşi. Aici a studiat doar trei ani, până când destinul a făcut să cunoască un băiat de la Arte Plastice. „Stăteam împreună cu el în gazdă şi, ca să ne rontunjim veniturile şi să nu mai depindem de părinţi, am început să vindem picturi. De fapt, el picta, iar eu îl ajutam. Pregăteam pânza sau pictam fondurile mari“, povesteşte cel care îşi expune lucrările pe strada Republicii.
Aşa a prins Sevastian pasiunea pentru pictură. „Pe vremea aceea făceam reproduceri după pictori ruşi şi olandezi. Făcusem rost de albume şi pliante cu picturile acestor mari artişti şi încercam să le reproducem cât mai fidel. Bineînţeles că nu reuşeam, aşa că mereu adăugam o notă personală. Cu timpul am reuşit să trecem la compoziţii proprii“, mărturiseşte pictorul.
Şi-a expus lucrările peste tot
Pictorul si-a expus lucrările atât la mare cât şi la munte. „Plecam de la Iaşi spre litoral în luna iunie şi mă întorceam doar în septembrie. Aşa că am expus în Mamaia, Eforie Nord şi Costineşti. În plus, am avut expoziţii colective la Iaşi, Braşov, Bacău şi Bucureşti“, spune Sevastian.
La Braşov s-a stabilit imediat după revoluţie. „Pentru că vroiam să trăiesc din pictură, aveam de gând să mă stabilesc într-o zonă turistică. Am avut trei alternative: Sibiu, Sinaia sau Braşov. În final am ales Braşovul pentru mi-a plăcut oraşul şi împrejurimile“, mărturiseşte pictorul Sevastian. A continuat cu expoziţiile personale la Sinaia, Bran şi Braşov. „Am ieşit cu lucrările pe Republicii încă din 1994. Pe vremea aceea eram printre primii care aveau la vânzare lucrări pe Republicii. Ştiu că lângă CEC, mai expunea, ca şi mine, pictorul Vasile Diviza“, îşi aminteşte bărbatul.
La Braşov a luat lecţii de pictură de la Valdemar Mattis, nepotul pictorului Hans Mattis Teutsch. Astfel, finalizând studiile la Şcoala de Artă, a acumulat foarte multe informaţii care l-au conturat ca artist. „Lucrările mele sunt inspirate din zonele Bran, Moeciu, Săcele, Dâmbul Morii, dar şi alte zone din jurul Braşovului. Nicio lucrare nu seamănă cu alta pentru că le schimb fondul, culoarea sau compoziţia. Vazele cu flori îmi reuşesc cel mai bine şi sunt şi cele mai vândute“, declară artistul.
Întrebări şi răspunsuri
Care este cea mai impresionantă lucrare pe care aţi realizat-o până acum?
Fac şi lucrări la comandă. Într-o zi am primit o comandă diferită de cele pe care le onorez de obicei. Cineva mi-a cerut o lucrare mare de trei metri şi jumătate pe doi metri şi jumătate. Astfel, cea mai impresionantă lucrare pe care am făcut-o este această lucrare în alb-negru care ilustrează New York-ul seara.
Cum merg vânzările?
Nu merg prea bine din cauză că 90% din cei care se opresc în faţa lucrărilor mele doar privesc, nu şi cumpără. Este foarte rău că la noi se percepe taxă artiştilor care îşi expun lucrările în stradă. Ar trebuie să fim scutiţi de taxe aşa cum se întâmplă cu artiştii din Timişoara şi Iaşi.
Ce-i place
„Îmi place să stau cu prietenii la un pahar de vin şi să dezbat problemele curente ale zilei. Sunt pasionat de sport, dar doar să-l privesc la televizor nu să-l şi practic“ susţine pictorul.
Ce nu-i place
„Detest politicienii şi inculţii. În plus, în Braşov oamenii sunt mult mai materialişti, iar oamenii de artă sunt mai puţin apreciaţi“, mărturiseşte bărbatul.
Se încarcă comentariile...
