Stiri din Brasov

Zsigmond Mikes, moştenitorul grofului Mikes, a venit la Budila unde are două conace lăsate în paragină. Nobilului i s-au restituit proprietăţile deţinute de strămoşii săi în urmă cu 400 de ani. Acum vrea să le restaureze şi să atragă turişti în zonă.

Ne-am întâlnit cu contele Zsigmond Mikes, la Budila, la unul dintre cele două conace ale familei sale. Bărbatul frapează prin modestie, iar titulatura de „conte" este mai mult onorofică.

Pentru toţi cei din jurul lui, bărbatul nu este decât Zsigmond Mikes, un inginer economist, în vârstă de 38 de ani, care trăieşte la Ozun, în judeţul Covasna. Nu are deocamdată un loc de muncă, pentru că s-a întors de curând din Germania, unde a locuit până în 2005.

Conacul la care ne-am întâlnit cu Zsigmond Mikes este în paragină. Din fosta clădire cu specific secuiesc nu au mai rămas decât pereţii şi geamurile, care au fost montate recent de Zsigmond. Bărbatul intenţionează să îl renoveze integral şi să îi redea strălucirea de altădată.

Strămoşi cu renume în Transilvania

Familia sa are o istorie zbuciumată. „Prin anul 1600, contele Beldi Pal, care trăia la Budila, a încercat să devină prinţul Transilvaniei. Strămoşul meu, Kelemen Mikes, care era preşedintele Parlamentului Transilvaniei, l-a oprit şi atunci, drept recunoştinţă, toată averea confiscată de la Beldi Pal, i-a revenit lui", povesteşte  Zsigmond Mikes.

Bărbatul spune că în secolul al XIX-lea, familiile Mikes şi Beldi s-au înrudit, în urma a trei căsătorii, iar de atunci, bunăstarea şi luxul au fost mereu prezente în viaţa conţilor. „Îmi amintesc din poveştile bunicii că aveau o groază de servitori în casă, participau la baluri şi se vizitau cu ceilalţi nobili" , spune Zsigmond Mikes.

Alungaţi de comunişti

Viaţa luxoasă a luat sfârşit la prima reformă agrară, din 1921. O mare parte din terenurile agricole deţinute de cele două familii au fost confiscate şi date ţăranilor.

Averea familiei a scăzut şi mai mult după a doua reformă agrară, din anii 1946, când fiecare a rămas cu numai 50 de hectare de teren arabil.

Odată cu venirea comunismului, familiile de grofi au fost alungate, iar conacele conţilor maghiari din Budila au căpătat altă destinaţie.

„Din datele pe care le avem, prin 1945, conacele au fost preluate de Ministerul de Interne de la avea vreme. Conacele contelui Mikes au fost transformate în şcoală de corecţie pentru fete, care apoi au fost mutate în vestitul bordel Crucea de Piatră, din Bucureşti.

Prin 1965, castelele au fost transformate în şcoală profesională de electricieni şi mecanici, iar ulterior a devenit Liceul Agroindustral Budila", spune Constantin Galborcea, primarul comunei.

Procesul a durat opt ani

După căderea comunismului, au apărut legile de retrocedare a terenurilor şi de restituire a imobilelor confiscate abuziv de stat.

„Tatăl şi mătuşa mea s-au luptat pentru conacul de la Budila, o clădire de la Ozun, din Cisteiu de Mureş, şi câteva hectare de teren, pe care le-am câştigat. Procesul pentru conacele de la Budila l-am deschis în 2001 şi am câştigat în 2009", a mai spus Zsigmond Mikes.

Singurul sat cu patru conace

Budila este o localitate în care, din aproximativ 4.000 de locuitori, jumătate sunt romi. În acelaşi timp, este singura comună din ţară cu patru conace, care au aparţinut odinioară conţilor maghiari din Transilvania.

Unul singur este în stare bună şi este cel în care, actualmente, îşi are sediul Primăria. Pe vremuri, acesta a aparţinut familei Beldi. Dintre cele trei conace, două au aparţinut familiei Mikes, iar unul familiei Nemes.

Reşedinţele grofilor Mikes, Nemes şi Beldi se întindeau pe mai multe hectare şi cuprindeau, pe lângă conace şi acareturi, grădini, livezi, un iaz cu insulă şi foişoare.

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos