Braşov: Radu Mailat, jurnalistul care a pus pe primul plan familia
0
A lucrat un deceniu în presă şi a rămas îndrăgostit de jurnalism. A ales însă o altă cale, ca să-şi poată construi o familie.
Radu Mailat este angajat la Direcţia pentru Protecţia Copilului Braşov şi se ocupă de relaţia cu presa. Înainte de a lucra aici însă, pasiunile sale l-au îndrumat către cu totul altceva. A vrut să facă actorie, dar a aflat că nu are şanse să fie admis la facultatea de profil.
Acesta a fost momentul care l-a determinat să se îndrepte către mass-media. A lucrat mai mult timp la Canal P+, pe partea de divertisment. A trecut apoi, pe rând, prin redacţiile de la „Bună ziua, Braşov", „Radio Braşov", „Curentul", „Monitorul" din Cluj şi „Monitorul Expres" din Braşov.
„A fost o trecere naturală. Am constatat că mă atrage mai mult partea serioasă a lucrurilor. Câţiva ani, nu am rupt legătura cu actoria şi am organizat la Braşov un festival de teatru pentru liceeni. Pe măsură ce am înaintat însă în experienţa de presă, nu am mai avut timp pentru partea artistică", a mărturisit Radu Mailat.
Maia i-a luminat viaţa
Au urmat zece ani de ştiri, anchete, reportaje. O muncă grea, stresantă şi obositoare, dar plină de satisfacţii. În această perioadă, Radu Mailat a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, iar căsnicia i-a determinat pe amândoi să ia o decizie, pe care nu ar fi luat-o în calcul înainte: să părăsească presa, în schimbul unei vieţi „mai liniştite".
„Am ieşit din presă pentru că mă căsătorisem. Soţia mea era tot în presă şi nu mai apucam să ne vedem nici acasă. Jurnalismul este o meserie extrem de frumoasă, dar şi solicitantă. Ajungi să nu mai ai timp de nimic altceva, iar acest lucru este frustrant când îţi întemeiezi o familie. Noi ne doream foarte mult un copil, aşa că eram conştienţi că trebuie să facem o schimbare", a explicat braşoveanul.
S-au angajat la Direcţia pentru Protecţia Copilului, o lume nouă, cu realităţi extrem de dure. Cei doi au început în 2005 să lucreze la proaspătul înfiinţat Birou de Presă din cadrul instituţiei.
„A trebuit să ne luptăm cu un zid greu de distrus: mentalitatea conform căreia tot ce e rău în instituţie trebuie băgat sub preş. Ne-a trebuit mai bine de un an să-i învăţăm că, atunci când există o problemă, este bine să ieşi primul cu ea, să nu aştepţi să o descopere jurnaliştii. Doar aşa o instituţie poate fi credibilă", a adăugat Radu Mailat.
Cei doi şi-au dorit foarte mult un copil, iar când Maia a venit pe lume, viaţa lor s-a schimbat radical.
„Ne-am dorit enorm un copil şi ne-am chinuit şapte ani să-l avem. Am trecut prin momente de disperare, de revoltă, iar apoi ne-am resemnat. Abia apoi a venit pe lume Maia", a povestit bărbatul.
Pentru Radu Mailat, pasiunea pentru jurnalism a rămas mereu vie. „M-am gândit să mă întorc în presă, pentru că îmi lipseşte agitaţia, diversitatea şi tot ce înseamnă munca jurnalistului. Dar ştiu că, dacă m-aş întoarce, aş pierde multe dintre bucuriile pe care mi le oferă copilul şi soţia mea", a conchis bărbatul.
Profil
Născut. 2 martie 1974, Braşov
Studii. Jurnalism şi Facultatea de Drept, Universitatea „Transilvania" Braşov
Familie. Căsătorit, o fetiţă.
Ce-i place
„Îmi place să gătesc, de când mă ştiu, să mă joc cu alimentele şi să fac tot felul de combinaţii de ingrediente. De obicei, amestec ingrediente care nu se combină în mod normal. Îmi place foarte mult să mă joc cu fetiţa noastră, care descoperă lucruri noi în fiecare zi".
Ce nu-i place
„Urăsc mitocănia şi nu-mi plac oamenii care te-ar vinde pe nimic numai ca să-şi salveze ei pielea. Am întâlnit astfel de oameni şi am făcut tot posibilul să mă îndepărtez de ei. Adică am rămas simpli colegi sau simpli vecini. Ne-am salutat în continuare, dar nimic mai mult".
Întrebări şi răspunsuri
Care a fost cea mai frumoasă perioadă, trăită de tine, în presă?
Cea pe care am petrecut-o la Monitorul Expres, din Braşov. Eram o gaşcă de nebuni. Terminam treaba târziu, în noapte, şi apoi mergeam cu toţii la unul dintre noi. Acolo, eu găteam şi jucam cărţi până când răsărea soarele. Ne întorceam apoi la muncă.
Ce ai simţit când ai devenit tătic?
Soţia mea m-a sunat şi mi-a spus că avem o fetiţă, de 4200 de grame. A fost singura dată când i-am sunat pe toţi cei pe care îi aveam în agenda teefonică şi le-am împărtăşit fericirea mea. Lumea mea s-a schimbat total şi din acel moment, nimic altceva nu a mai avut aceeaşi importanţă.
Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos
Se încarcă comentariile...
