Braşov: PORTRET/Alexandru Nagy - De 25 de ani salvează turişti rătăciţi pe munte

Alexandru Nagy a făcut din dragostea pentru munte şi alpinism un adevărat mod de viaţă. De un sfert de veac el încearcă să-i ajute pe cei aflaţi în dificultate.

Profil

Născut.  1 mai 1964, Braşov.

Studii. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.

Ocupaţie. Şef serviciu Salvamont Braşov.

Familie. Necăsătorit.

Povestea vieţii lui Alexandru Nagy pare simplă: de 25 de ani salvează oameni care s-au pierdut ori au suferit unele răniri în timp ce se aflau pe munte. Bărbatul şi-a transformat dragostea pentru munte şi alpinism în profesie şi a făcut din asta un adevărat mod de viaţă. Pentru că, de când avea 19 ani, Alexandru Nagy e tot pe munte, având la activ mii de acţiuni de salvare.   

„Aveam 19 ani, când am început să fac alpinism la Asociaţia Sportivă Armata Braşov. Pe vremea aceea, alpiniştii făceau şi muncă de voluntar, ca salvatori montani. Câţiva ani mai târziu, adică în 1986, pe când aveam 22 de ani, am luat parte la primul concurs de salvamont. Făceam parte din formaţia municipiului Braşov, iar competiţia s-a desfăşurat în zona Padina, din Bucegi. Echipa noastră era condusă de profesorul Mircea Noaghiu", îşi aminteşte Alexandru Nagy.

A participat la peste 2.500 de acţiuni

În timp, salvatorul braşovean a obţinut mai multe calificări şi specializări. Toate au, însă, ceva în comun, respectiv muntele. Alexandru Nagy este şi ghid montan, instructor al Şcolii Naţionale de Salvamont, precum şi instructor de schi şi alpinism. 

În toţi aceşti ani, Alexandru a participat la peste 2.500 de acţiuni de salvare, cele mai multe având pe pârtiile de schi. „Numai pe pârtia Bradul, din Poiana Braşov, în ultimii ani, avem în jur de 150 de accidente, mai mult sau mai puţin grave, în fiecare sezon", ne-a spus Nagy.    

Intervenţii memorabile

Începând cu anul 2004, Alexandru Nagy a coordonat Dispeceratul Naţional Salvamont din cadrul Asociaţiei naţionale a Salvatorilor Montani. Din acea perioadă îşi aminteşte despre o intervenţie foarte grea: „Era la începutul lui decembrie, în 2007 şi am primit o alertă pentru zona vârfului Ciucaş. Am plecat cu elicopterul, dar nu am putut să ridicăm victima. Era un vânător căzut într-o fisură a muntelui. Nu era foarte rănit, însă era speriat. Am coborât pe corzi din elicopter, iar apoi am făcut încă trei salturi de câte 50 de metri, cu vânătorul legat de mine. Am ajuns pe un teren la nivelul pădurii şi am mers pe jos până la o cabană, fiindcă se înnoptase şi elicopterul nu avea autorizaţie de zbor pe timpul nopţii".

Acum, Nagy este şeful Serviciului Salvamont din cadrul Regiei Autonome a Pădurilor „Kronstadt", iar el şi colegii săi răspund de zona Poienii Braşov şi a muntelui Tâmpa. Printre amintirile sale se numără şi acţiuni deloc fericite. „În 1986, am căutat două persoane, împreună cu aproape 200 de colegi, veniţi să ia parte la un raliu-salvamont. I-am găsit morţi, îngheţaţi sub un strat de zăpadă. În anul următor, tot iarna, în Retezat, patru colegi au fost surprinşi de o avalanşă. I-am căutat câteva zile, dar au fost descoperite cadavrele abia în luna iunie. Aşa se întâmplă uneori", ne-a spus salvatorul.

Ce-i place

„În primul rând şi mai mult decât toate îmi place muntele, cu tot ce implică el. Îmi plac sporturile precum mountain-bike-ul şi alpinismul. Îndrăgesc animalele, mai ales pe cele pe care le mai văd pe munte şi culorile care apar toamna", ne-a spus salvatorul montan.

Ce nu-i place

„Nu-mi plac parveniţii şi promovarea non-valorilor. Din păcate, în actuala perioadă, în ţara noastră se întâmplă acest lucru în mod frecvent. Persoane care nu au calităţi pentru a ocupa anumite poziţii sunt promovate pe alte criterii", ne-a declarat Nagy.

Întrebări şi răspunsuri:

Sunt salvatorii montani apreciaţi la adevărata valoare?

Nu, nici pe departe. Există, din păcate, percepţia la nivel naţional că salvatorii nu fac altceva decât să se plimbe prin pădure. Din păcate, uneori salvatorii sunt consideraţi un fel de supraoameni, de la care se aşteaptă să ajungă în câteva minute în vârf de munte.

Cum se poate îmbunătăţi activitatea salvamontiştilor?

Cred că ar trebui înglobată această activitate în sistemul naţional de urgenţă. Aşa ceva s-a făcut în mai multe ţări, inclusiv fost comuniste. În Slovacia, de exemplu, sistemul funcţionează foarte bine în acest fel. Salvamontul este acolo un departament în cadrul Ministerului de Interne.