Braşov: Istoria tutunului - de la ritual la viciu FOTOGALERIE

„Fumatul - Un viciu istoric" este o expoziţie itinerantă realizată de mai multe muzee din ţară. Pipe din spumă de mare, considerate adevărate opere de artă orientală, din lemn sau ceramică, dar şi alte accesorii, din vechime, care însoţeau plăcerea fumatului, pot fi admirate la Muzeul Judeţean de Istorie.

Şapte muzee din ţară şi-au reunit piesele descoperite de-a lungul timpului sau achziţionate de la colecţionari într-o expoziţie itinerantă de mare interes. Expoziţia „Un viciu istoric" conţine îndeosebi piese din oraşele Dunărene, aici fiind simţită mai mult influenţa turcească.

„Tutunul a fost introdus de turci în ţările cu o puternică influenţă otomană. Ei au adus în România pipele şi ciubucele, acele pipe lungi turceşti. Cele mai multe piese sunt din perioada 1450-1500 şi reprezintă descoperiri arheologice, colecţii particulare sau achiziţii muzeale", a spus Dinu Crăciun, muzeograf. Muzeul de Istorie din Braşov a constribuit la expoziţie cu pipede porţelan germane şi veneţiene, de o mare însemnătate istorică.

Expoziţia ilustrează debutul tutunului, din sec VI, când era folosit în ritualurile religioase sau în scopuri curative, mai ales pentru vindecarea muşcăturilor de şarpe. „Inedit este că, Diego Rodriguez, un navigator spaniol, cunoscut drept primul fumător european, a fost acuzat de soţia sa că «că înghite foc şi scoate fum pe nas». Acest lucru a dus la condamnarea navigatorului de către Inchiziţia spaniolă, pentru legături cu diavolul", a mai spus Dinu Căciun. Cu timpul, gestul de a fuma a evoluat, fiind o practică elitistă.

Pipe din spumă de mare

Cercetătorii indică existenţa viciului încă din Evul Mediu. Fumatul cu pipă a îmbrăcat, însă, multiple forme, în funcţie de specificul fiecărei regiuni istorice. Exponatele din Dobrogea indică predilecţia pentru pipele din ceramică, dar şi pentru pipele din spumă de mare, considerate adevărate opere de artă orientală.

 „Expoziţia este foarte interesantă, mai ales că eu habar nu aveam că se pot face pipe din spumă de mare şi mi se pare ciudat, dar în acelaşi timp inedit. De asemenea, nefiind fumător, nu am văzut în viaţa mea cum arată o plantă de tutun", a spus Ciprian Amos, de 21 de ani, din Bucureşti. Spuma de mare este un silicat de magneziu hidrat şi a fost folosit ca material pentru producţia de pipe pentru uşurinţa cu care poate fi modelat şi sculptat. În Transilvania, alături de pipele turceşti, erau preferate şi cele ungureşti şi germane. În plus, şi exemplarele realizate din lemn, metal şi porţelan erau preferate de transilvăneni.

După tutun, vine istoria alcoolului

Următorul oraş în care va poposi expoziţia va fi Târgu-Mureş. La Braşov, expoziţia poate fi vizitată la Casa Sfatului, până pe 31 august, între orele 10.00 şi 18.00. Expoziţia a fost  realizată de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Muzeul de Istorie Galaţi. Reprezentanţii Mujeului Judeţean de Istorie au în plan realizarea unei expoziţii care să ilustreze istoria alcoolului.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: