Braşov: Ioan Demi a „pregătit“ Revoluţia de la ICA

El regretă că pentru unii Revoluţia a fost o afacere

Pe 21 Decembrie 1989, el şi-a mobilizat colegii de muncă de la ICA şi au mărşăluit pe jos zeci de kilometri spre sediul „Judeţenei" de partid.

Cel puţin două lucruri sunt clare în privinţa evenimentelor din acele zile: că primii muncitori braşoveni care au venit în mod organizat spre sediul „Judeţenei" de partid au fost cei de la ICA Ghimbav şi că persoana care a iniţiat deplasarea şi i-a condus pe parcursul a zeci de kilometri până în municipiu şi pe străzile lui a fost Ioan Demi.

„Eram dispecer în secţia de reparaţii avioane. Au fost mai multe momente memorabile în acele zile, însă cele mai importante s-au consumat, pentru mine, atunci când le-am vorbit oamenilor, în curtea uzinei şi când am deschis poarta. Apoi, nu voi uita niciodată felul în care am reuşit, împreună cu cei vreo 500 de oameni care mă însoţeau, în ciuda focurilor de avertisment, să trecem de barajele de soldaţi", ne-a mărturisit Ioan Demi.

Ajunşi în după-amiaza zilei de 21 în Braşov, muncitorii de la Ghimbav au încercat, până a doua zi, la orele amiezii, să convingă câţi mai mulţi oameni să declare grevă generală şi să protesteze în stradă.  

Semnatarul petiţiei din 22 decembrie

După o zi şi o noapte de marş aproape permanent pe străzi, fără a-şi vedea măcar soţia şi familia, Ioan Demi a ajuns în centrul Braşovului. Era împreună cu alte câteva mii de muncitori din toate uzinele oraşului. Atunci a semnat documentul, care a rămas în memoria tuturor ca fiind „Petiţia din 22".

Documentul era întocmit de „Delegaţia ad-hoc a întreprinderilor din Braşov" şi semnat de reprezentanţi ai oamenilor din acele uzine. Prin petiţie se solicita demisia lui Nicolae Ceauşescu din toate funcţiile, organizarea de alegeri democratice, libertatea de exprimare, desfiinţarea raţionalizării alimentelor etc. „Din păcate, pe unii au început de-a lungul anilor să-i intereseze doar propriiile interese şi să uite acele lucruri cerute de noi", a adăugat Ioan Demi.

„Nu se mai dă importanţă Revoluţiei"

Marele regret al lui Demi este că „pentru unii, acele evenimente au fost o mare afacere, iar eu trăiesc cu acest sentiment de 15 ani". Când a întrebat care este adevărul despre acele zile, Demi a primit replica: „Vom afla peste 40 de ani ce s-a întâmplat".

Mai citiţi şi:

Asasinii lui Nicuşor Vlase, nedescoperiţi