Alexander Bibac, artistul evadat, rămas îndrăgostit de România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

A „fugit" din ţară acum trei decenii, renunţând la luminile scenei pentru o viaţă în care să nu se mai teamă de umbrele Securităţii.

Alexander Bibac este un artist braşovean care a „evadat" în Suedia, în urmă cu trei decenii, dar care a revenit în oraşul natal pentru a-şi lansa două cărţi. De fapt, Bibac nu se poate „rupe" de Braşov şi România. De când a dobândit paşaportul suedez, a revenit de câteva ori pe an în ţară, chiar şi înainte de decembrie 1989.

Povestea „fugii" sale este demnă de o  ecranizare. Pe aeroportul din Belgrad, după ce venise din Polonia, Babic era să rateze şansa de a ajunge la fratele său, în Suedia, din cauză că-i lipseau... 10 dolari pentru biletul de avion.

A vrut să-şi vândă lănţişorul de la gât, dar până la urmă a fost ajutat să-şi cumpere biletul spre libetate chiar de o familie de români.
Despre perioada lucrată ca actor în ţară, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Bibac spune cu umor că „se spunea despre mine că sunt talentat. Nu ştiu exact, fiindcă nu am jucat decât 10 ani".

În Suedia, a ocupat o funcţie de consilier pe lângă nişte instituţii culturale, făcând „chestii pentru copii, infantile. Am jucat destul de puţin şi fără plăcere".

Aceasta şi pentru că, timp de patru ani după ce a ajuns acolo, statul l-a „obligat" să înveţe limba.   


„Paşaport de Rai, semnat de Dumnezeu"

Despre traiul în Suedia, braşoveanul spune că este destul de greu „de acceptat de la început, din cauza setului valoric pe care îl au românii. Acolo există o societate ordonată, care merge ca ceasul. Este adevărat faptul că aşa cum arată locurile în ilustrate, aşa sunt şi în realitate. Oamenii sunt liniştiţi şi rezervaţi. Mă şi întrebam când am ajuns acolo: ăştia zâmbesc? Dar oare visează?".

La câţiva ani, Alexander Bibac a primit documente noi. „În 1985 am revenit pentru prima oară în România. Mi se părea că acel paşaport este unul de Rai, semnat de Dumnezeu. În ţară mi s-a explicat că nu sunt intangibil, chiar şi cu acest document asupra mea", spune actorul. Alexander Bibac ocupă, în prezent, funcţia de preşedinte al Asociaţiei românilor din Malmo, însă crede că membrii ei sunt prea „răsfiraţi". „În zonă sunt câteva mii de români, însă în asociaţie sunt înscrişi abia 150, iar de întâlnit nu reuşim decât săptămânal, vreo zece persoane", explică Bibac.

Nu regretă faptul că a plecat din România acum trei decenii, însă susţine că acest lucru l-a făcut să aprecieze mai mult limba şi cultură română. În comparaţie, despre cultura  suedeză spune că „este precum un butuc. Ei apreciază mai ales drama, iar noi, românii, suntem altfel", încheie bărbatul.


Profil:

Născut: 17 martie 1946, Braşov

Studii: Institutul de Actorie şi Teatru

Familie: necăsătorit, un băiat

Ce-i place:
„Cel mai mult îmi plac în viaţă momentele în care îi simt pe oameni solidari, uniţi. Mai ales când aceste momente sunt produse de aceleaşi sentimente şi emoţii. Cred că această părere a mea are legătură cu teatrul şi cu călătoriile pe care le-am făcut", mărturiseşte artistul.

Ce nu-i place:
„Nu-mi place deloc ipocrizia, dar nici ideea că oamenii sunt atât de diferenţiaţi din punct de vedere social. Nu-mi place că există o adevărată prăpastie între săraci şi bogaţi. Eu am văzut şi am înţeles ce înseamnă sărăcia lucie, viaţa mizeră", a precizat Alexander Bibac.


Întrebări şi răspunsuri:

De ce aţi plecat din România, în 1981?

Sincer, am plecat pentru a nu-mi mai fi frică. O teamă de tot şi de toţi, mai ales că locuiam pe atunci la Piatra Neamţ, un oraş mic, în care aproape toţi oamenii se cunosc între ei. Pe atunci, tânăr actor, îl imitam bine pe Ceauşescu, iar unii mi-au spus că nu ar trebui să mai fac asta.

De ce vă-ntoarceţi, periodic, în ţară?

Pentru că, aşa cum spun bătrânii, aici am băut apă pentru prima dată. Deşi stau de atâta vreme în străinătate, tot aici mă simt acasă. Nu pot renunţa la Suedia, dar nici la România.   

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos:

logo ads
Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite