Norocul i-a surâs la doi ani când a fost adoptată de o familie de medici din Italia. Născută cu cifoză, diagnosticată cu tuberculoză şi epilepsie şi abandonată imediat după naştere, Anei Wagner nu i se dăduse nicio şansă în România.
CITIŢI ŞI:
Un orfan cu nevoi speciale a ajuns maestru la karate, după adopţia internaţională
DOI ORFANI AU AJUNS DE LA VIAŢA DE STRADĂ, LA CONDUCEREA UNEI FIRME
POVESTEA TRAGICĂ A LUI VLĂDUŢ, CARE A SCĂPAT DE HANDICAP ÎN URMA ADOPŢIEI INTERNAŢIONALE
Ana Wagner s-a născut cu cifoză, o foarte gravă malformaţie a coloanei vertebrale, manifestată în exterior printr-o cocoaşă. Micuţa a fost abandonată imediat după naştere, în Maternitatea Braşov şi lăsată să lupte singură cu boala.
Timp de un an a fost internată la Spitalul de Pneumoftiziologie „Stejăriş" din Braşov, fiind suspectă de tuberculoză osoasă şi de epilepsie. Ana avea nevoie de dragostea unei mame, care să o strângă în braţe atunci când avea dureri şi de intervenţii chirurgicale urgente, în străinătate.
Fără şanse în România
Chiar dacă multe familii din România au fost impresionate de nenorocirile prin care a trecut micuţa Ana, niciuna nu şi-a luat responsabilitatea să o adopte, pentru că cele trei diagnostice, unul mai grav decât celălalt, păreau dificil de vindecat şi necesitau intervenţii chirurgicale costisitoare.
Şansa Anei de a se dezvolta ca un copil normal şi de a fi operată până la împlinirea vârstei de doi ani, pentru a nu paraliza sau pentru a nu rămâne toată viaţa cu cocoaşă a venit în 2002. Atunci, părinţii adoptivi, care o programaseră deja pentru tratamente şi intervenţii chirurgicale, au început să-şi îngrijească fiica aşa cum se cuvine.
„Am cunoscut-o în Spitalul de la Stejeriş. Avea privirea tristă, nu pusese niciodată picioruşele pe pământ şi nici nu putea să stea în picioare din cauza unei cocoaşe mare cât căpşorul ei, care-i apăsa coloana vertebrală", îşi aminteşte Azota Popescu, preşedinta Asociaţiei Catharsis. Din acel moment, pentru Azota scoaterea micuţei din spital era o prioritate şi identificarea unui asistent maternal a fost destul de dificilă tot din cauza celor trei boli de care suferea micuţa.
Dar a reuşit, însă Ana s-a bucurat prea puţin de dragostea şi căldura familiei sociale, care a renunţat la îngrijirea ei din cauza problemelor pe care le avea. Când copilul era în pericolul reinstituţionalizării pe toată viaţa, a apărut salvarea: o familie de medici din Pescara (Italia), Manuela şi Doriano, impresionaţi de gravitatea bolilor care ameninţau copilul cu moartea. Dar, culmea ghinionului, în 2001 procesul de adopţie a fost suspendat, urmând ca numai un an mai târziu Tribunalul Braşov să decidă că fetiţa se încadra în cazurile excepţionale, oferindu-i şansa Anei să ajungă „acasă".
CLICK PE POZE PENTRU MAI MULTE IMAGINI CU IONUŢ
Operată de mai multe ori pe coloană
După mai multe operaţii succesive pe coloană la Clinica Gaslini din Genova, Italia, Ana s-a transformat într-o fetiţă normală. Familia iubitoare care a ajutat-o pe Ana să se formeze ca un copil normal îşi adoră fetiţa. „Fetiţa noastră superbă poate să meargă, să alerge şi să se joace la fel ca şi ceilalţi copii. Fiica noastră a făcut multe progrese, este un copil senin şi este sigură că este iubită. Nu îndrăznim să ne gândim ce s-ar fi întâmplat cu ea dacă nu ni s-ar fi aprobat adopţia şi nu reuşim să ne imaginăm viaţa noastră fără ea", sunt cuvintele scrise de părinţii adoptivi Doriano şi Manuela, într-o scrisoare trimisă Asociaţiei Catharsis Braşov.
Se dezvoltă ca un copil normal
În prezent, Ana creşte şi se dezvoltă normal, face progrese evidente şi continuă terapia de reabilitare logopedică de trei ori pe săptămână. Fetiţa, care are acum 11 ani, este foarte sociabilă, are mulţi prieteni cu care se joacă în timpul liber, îi place să înveţe. Este elevă la o şcoală privată, unde are un profesor personal de susţinere. Familia italiană este un adevărat exemplu pentru toţi părinţii. Chiar dacă nu i se dăduse nicio şansă, familia de italieni a făcut posibilă salvarea ei.
Părinţii vor să adopte o fată din România
Părinţii adoptivi ai Anei intenţionează să facă un alt gest admirabil şi impresionant. Ei vor să-i dăruiască Anei o surioară. Şi pentru ca să se înţeleagă excelent, surioara doresc să o aducă tot din România. „Am făcut ceea ce fac toţi părinţii pentru copilul lor, indiferent că este natural sau adoptat. Acum, ca Ana să fie pe deplin împlinită, trebuie să-i dăruim o surioară tot din ţara ei de origine. Am început deja procedurile de adopţie şi ne-ar place să ne reîntoarcem în România, pentru a ne duce la îndeplinire acest proiect mai vechi", au mărturisit Doriano şi Manuela.
Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!
Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos:
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza