Braşov: Viorica Ardeleanu repară ceasuri de 33 de ani
0
Femeia are grijă ca ceasurile braşovenilor să mergă perfect. De-a lungul timpului, Viorica a reparat o mulţime de ceasuri mecanice şi electrice, fie că au fost de masă, de perete sau de mână.
Profil
NĂSCUTĂ: 10 mai 1958, Braşov
FAMILIE: căsătorită, un băiat
STUDII: Liceul seral Unirea, Braşov
Viorica Ardeleanu susţine că în meseria de ceasornicar trebuie să ai multă răbdare, să stai bine cu vederea şi să preţuieşti fiecare secundă. La toate acestea se mai adaugă şi respectul faţă de clienţi. Toţi cei care au apelat la ajutorul femeii ceasornicar au plecat mulţumiţi din ateleierul acesteia, din cartierul Răcădău.
Pasiune moştenită de la tata
Încă de mică, Viorica a fost atrasă de micile obiecte care indicau ora exactă. „Atunci când ieşeam de la şcoală mergeam la atelierul de ceasornicărie al tatei, pe Republicii. Imediat ce terminam de făcut lecţiile, mă uitam la el cum repara diverse ceasuri. Totuşi, nu mă gândeam că voi deveni ceasornicar“, povesteşte Viorica. Imediat după ce a terminat clasa a VIII-a, femeia a dorit să-şi continue studiile la Liceul Unirea, însă nu a reuşit să treacă de examene. „După acest eşec, tata m-a sfătuit să învăţ o meserie şi de aceea am ales să fac exact ceea ce făcea şi el de atâta timp“, spune femeia.
Repară ceasuri de la 15 ani
Atunci când avea numai 15 ani, Viorica Ardeleanu s-a dus la Arad pentru a urma Şcoala de ucenici ceasornicari. Studiile au durat trei ani, iar practica a făcut-o în câteva ateliere din Braşov. „Nu mă învăţau nimic. Aceşti oameni mă trimiteau să fac piaţa sau să fac curăţenie şi nu îmi arătau cum se repară un ceas. Totul am reuşit să învăţ de la tata, imediat după ce am terminat şcoala. Primul ceas pe care l-am reparat era unul de masă, numit Viorica. Mi-a fost frică să lucrez la el, dar am reuşit să îl repar destul de repede“, îşi aminteşte femeia. Toate secretele pe care le ştie astăzi şi dexteritatea pe care o are atunci când lucrează se datorează timpul petrecut în atelierul de ceasornicărie. „Ceasornicăria se învaţă zilnic. De multe ori mi s-a întâmplat să mi se aducă un ceas pe care nu l-am mai văzut vrerodată, dar care seamănă oarecum cu altele. Am făcut conexiuni cu celelate modele şi am reuşit să repar şi ceasuri pe care le vedeam pentru prima dată. Am reparat ceasuri cu carcasă de aur, dar şi ceasuri mai simple“, explică femeia ceasornicar.
„Regloscopul“ făcea minuni
Viorica Ardeleanu regretă că nu mai poate folosi aparatul de reglat ceasuri, denumit „Regloscop“. „Pe timpul lui Ceuşescu aveam un aparat minunat cu care reuşeam să reglez ceasurile. De când nu mai avem un astfel de aparat reglăm ceasurile mecanice la mână. Pentru că stau în sertar merg într-un fel, iar atunci când sunt purtate la mână merg altfel“, declară femeia.
Ceasurile mecanice sunt mai apreciate
Femeia susţine că cei mai mulţi clienţi apreciază ceasurile mecanice de altă dată. „Lumea preferă să-i sune ceasul de masă de acum 30 de ani deoarece cele care se bagă acum în priză sau sunt pe baterie nu îi trezesc de fiecare dată“, spune Viorica.
Întrebări şi răspunsuri
Aveţi acasă o colecţie de ceasuri?
Nu. Acasă am doar ceasuri de perete, de masă şi cele de mână pe care oricine le are. Am aproximativ 15 obiecte de acest fel, dintre care doar trei sau patru sunt electronice, altele sunt mecanice şi ceasurile noastre de mână.
Vin clienţi cu ceasuri demontate şi vă cer să le montaţi?
Da. De multe ori s-a întâmplat să vină clienţi cu ceasuri demontate şi să mă roage să le repar. Din păcate, de multe ori pierd piese importante şi nu le mai pot repara. Acesta este şi motivul pentru care nu-mi place să montez ceasurile demontate de alţii.
Care este ceasul dumneavoastră preferat?
Ceasul meu preferat este cel de mână, de damă, numit Luch. Îmi place pentru că este mic, mecanic şi că îl pot repara foarte uşor. Nu-mi place să port ceasuri electronice.
Ce-i place
„Îmi place foarte mult viaţa de familie. Pot să spun că sunt o familistă convinsă. Îmi plac mult şi copiii şi să stau în preajma oamenilor. Pentru mine comunicarea este foarte importantă” ne-a spus femeia ceasornicar.
Ce nu-i place
„Nu-mi place să mă supere cineva fără motiv. Oricum eu nu ţin supărarea şi nu-mi place să mă cert. Prefer să discut omeneşte şi să rezolv problema” mărturiseşte Viorica.
Se încarcă comentariile...
