Brăila: O clădire de patrimoniu, în care a funcţionat CEC-ul, riscă să cadă peste trecători

0
Publicat:
Ultima actualizare:

“Adevărul de Seară” vă prezintă imobilul fostului CEC şi cere autorităţilor să ia atitudine. Clădirea situată pe cea mai importantă arteră a oraşului a adăpostit CEC-ul, până în urmă cu câţiva ani. Dacă din afară arată cum arată, interiorul este distrus, iar prin acoperiş plouă. 

Ridicat în preajma anului 1900, imobilul fostului CEC arată jalnic, fiind încadrat în clasa I de risc seismic. Situată pe strada Mihai Eminescu 23 (fosta Regală), clădirea fostului CEC oferă o imagine dezolantă asupra zonei centrale a oraşului. A fost construită în jurul anului 1900, după un proiect al vestitului architect brăilean I. L Predinger, acelaşi care a proiectat Baia Comunităţii Israelite şi Palatul Agriculturii.

“Clădirea a fost ridicată, spun documentele, pe nucleul unui mai vechi imobil”, ne-a declarat arhitectul Roman Marcian. 

Vizavi, pe strada Mihail Sebastian, se afla o altă clădire emblematică, anume Casa Perlea, demolată în anul 1993. Fostul proprietar al acesteia, N. V. Perlea a fost primar al Brăilei în 1889.

Şi clădirea CEC este în litigiu

Primul proprietar al impozantei clădiri în care a funcţionat CEC-ul a fost un anume Lupescu, iar ultimul, Max Raswiler.
Casa a aparţinut până de curând Direcţiei Serviciilor Publice din cadrul Primăriei Brăila, care a iniţiat ample lucrări de renovare.

Respectivele lucrări s-au oprit la “cota zero” pentru că, între timp, imobilul a fost revendicat, fiind şi la ora actuală în litigiu.
Clădirea este impresionantă. Are forma literei U, cu o lungime a faţadelor cuprinsă între 30 şi 36 de metri.

Suprafaţa terenului pe care se află fostul CEC este de 1.112 metri pătraţi, iar suprafaţa locuibilă de 760 metri pătraţi. În afara clădirii se află câteva anexe, construite mai recent. Potrivit datelor tehnice, clădirea principală are o înălţime de 17 metri, la cornişă.

Dacă renovarea unui astfel de imobil îi costă enorm pe proprietarii de drept, nici autorităţilor nu le este mai uşor, când este vorba de  casele de patrimoniu pe care le au în administrare.


Reacţii de la Agenţia pentru Dezvoltare

Cea mai mare problemă cu care se confruntă autorităţile este aceea a litigiilor în care se află imobilele. Mai mult, renovarea costă.

“Autorităţile locale trebuie să contribuie cu o sumă consistentă la un astfel de proiect, iar acest lucru i-ar putea descuraja”, a precizat Luminiţa Mihailov, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.


Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite