Brăila:Începuturile oraşului cu nume misterios
0
Brăila a fost meţionată pentru prima oară documentar pe 20 ianuarie 1368
De-a lungul timpului, oraşul nostru a fost botezat de zece ori. Iată câteva dintre numele Brăilei de altădată: Braylam, Breill, Baradigo ori Uebereyl
Situată pe malul stâng al Dunării, Brăila constituie un loc aparte, special prin bogăţia culturală, arhitectonică şi peisagistică. Este un spaţiu încărcat de istorie, unde misterele trecutului încă ne mai spun poveşti.
Braylam, Brigala ori Breill sunt doar câteva dintre numele cu care a fost botezată Brăila de-a lungul vremii. Puţini mai ştiu astăzi că până la forma finală de „Brăila”, numele oraşului nostru a trecut prin zece transformări.
„Ceea ce impresionează în cazul Brăilei înainte de toate, este numele ei, foarte clar redat de prima menţiune documentară”, punctează prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăila.
Mai multe nume, un singur oraş
Menţionată pentru prima oară documentar pe 20 ianuarie 1368, într-un Privilegiu acordat negustorilor braşoveni de către Vladislav Vlaicu, domnul Ţării Româneşti, numele Brăilei apare în două locuri: „excepta via Braylan” (afară de drumul Brăilei) şi „per dictam viam Braylam” (pe amintitul drum al Brăilei).
Într-o hartă din aceeaşi perioadă, se vorbeşte de Brigala, iar mai târziu Brillago. La sfârşitul secolului al XIV-lea, Brăila este pomenită în relatarea unui bavarez, Johann Schiltberger, care vorbeşte despre „Uebereyl”.
Prima menţiune din veacul XV ce se înregistrează în Transilvania, în cancelaria voievodului Ştibor, este din 1412, în limba latină, având forma Breill.
„Ne lasă impresia unei pronunţii, dar şi unei grafii specifice mediului săsesc din sudul Transilvaniei pentru portul dunărean al Ţării Româneşti”, adaugă prof. univ. dr. Ionel Cândea.
O altă formă a numelui e prezentă într-o hartă ce însoţeşte tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo - „loc deşert în care locuiesc numai pescarii”.
În alte surse, Brăila apare sub forma de Drinago sau Brelago. De asemenea, un scriitor francez, călătorind în Brăila, scrie în cartea sa “La Moldo-Vlahie” în 1866: “Ibraila este un oraş frumos, bine aşezat, destul de bine pavat, împodobit de construcţii moderne, amintind de oraşele maritime din Apus”.
Brăila, oraşul premierelor naţionale
Brăila este unul dintre primele oraşe româneşti care au beneficiat de iluminatul public cu lămpi de petrol în 1858.
Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oară betonul armat la construcţia de cheiuri şi dane pentru Portul Brăila, în perioada 1883 – 1892.
Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească care pleacă de la Brăila pe Dunăre cu transport de pasageri, în 1895. Tot la Brăila s-a pus în funcţiune prima uzină electrică.
Primul oraş din România care a avut tramvai electric a fost Brăila, în 1901. O fabrică de celuloză din stuf – prima încercare de a valorifica stuful din balta Brăilei, este deschisă tot la Brăila în 1906.
Cel mai mare castel de apă din ţară cu o capacitate de 1.200 de metri cubi, este dat în funcţiune tot la Brăila în 1912.
Numele oraşului dat de un pescar
O legendă locală, preluată şi de Nicolae Iorga, atribuie numele oraşului unui pescar pe nume Braia iar o alta vorbeşte despre numele unui turc Ibrail.
“E veche povestea. Când eram copil bunicul îmi vorbea despre primul pescar care s-ar fi aşezat aici”, ne-a mărturisit Petrea L, de 83 de ani.
Se încarcă comentariile...
