Garaj urcat pe postament, lângă Dunăre. Experimentul social făcut de o şcoală privată de arhitectură din Norvegia a stârnit controverse la Brăila
0
O construcţie ciudată apărută, în urmă cu câteva zile, pe faleza brăileană a Dunării a stârnit vii controverse în rândul localnicilor. Este vorba despre un garaj de beton ridicat la câţiva metri în aer, pe un postament metalic. Strania apariţie este, de fapt, un experiment social pus la cale de câţiva studenţi ai unei şcoli private de arhitectură din oraşul Bergen, Norvegia, coordonaţi de un profesor brăilean de origine.
Cristian Ştefănescu este profesor în cadrul Bergen Arkitekthøgskole (BAS), iar în această calitate le-a propus studenţilor un curs inedit, intitulat "Laborator Brăila - Abordări alternative ale periferiilor urbane în cadrul unui oraş cu creşterea stagnată (B-LAB)”. La finalul cursului, 14 studenţi norvegieni dar şi de alte naţionalităţi au avut de întocmit proiecte legate de conservarea sau îmbunătăţirea unor elemente de arhitectură întâlnite în Brăila.
Tinerii au abordat la modul cel mai serios tema primită. Începând din luna aprilie, ei au venit în Brăila pentru a se documenta la faţa locului. În mod surprinzător, oraşul le-a lăsat o impresie bună, în ciuda aspectului neîngrijit al multor clădiri şi spaţii publice. Blocurile cu arhitectură comunistă, şcolile de cartier, parcurile publice, străzile care coboară spre Dunăre – toate acestea au constituit atât obiect de studiu cât şi tematică pentru proiecte cu propuneri de amenajare şi revitalizare.
La final, lucrările întocmite de studenţii norvegieni au fost stilizate în machete lucrate în lemn şi plastic, dar şi în pliante prin care se explică viziunea autorilor. Machetele şi pliantele au făcut obiectul unei expoziţii organizate pe faleza Dunării, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.
Fascinaţi de arhitectura blocurilor comuniste
Printre proiectele expuse s-a numărat „Cutia Brăila”, o machetă realizată de studenţii Karl Emil Sødergren şi Sebastian Uthaug, care s-au declarat încântaţi de arhitectura blocurilor comuniste, pledând pentru conservarea acestora în forma iniţială. A mai fost expus şi un proiect legat de modernizarea Şcolii "Radu Tudoran" din cartierul brăilean Chercea, realizat de lituanianca Goda Luksaite şi suedezul Anton Huhn. Celelalte proiecte prezentate sub formă de machete şi pliante au fost: „Parcul Chercea”, autori Frede Vik, Tiina Jihanna Teras; „Tipologia cartierul Chercea”, autori Patricia Miho Tsunoushi şi Winnie Sanna Sahara Westerlund; "Insula Mică a Brăilei", de Siri Borten; "Curtea blocului în cartierul Obor", de Jessica Chang şi Martin Hauge, "Vadul Griviţa", de Illyrian Atdhe Belegu; "Părculeţul din Împăratul Traian", de Rune Andre Nautvik şi "Faleza Dunării", de Wei-Hsiang Tseng.
Studenţii şi-au prezentat machetele FOTO Florentin Coman
Studenţii norvegieni şi profesorul lor coordonator, brăileanul Cristian Ştefănescu, au gândit expoziţia de machete ca fiind interactivă, intitulând-o "Brăila. Acest loc este chiar bun!". Astfel, ei au dialogat cu toţi brăilenii care au trecut prin zonă şi chiar le-au oferit acestora, gratuit, mititei, bere şi felii de pepene.
Minicinematograf inedit
Piesa de rezistenţă a expoziţiei, cea care a iscat cel mai mare interes dar şi multe controverse, a fost reprezentată de un garaj de beton achiziţionat pe banii şcolii de arhitectură din Bergen, de la un brăilean care îl ţinea pe domeniul public, într-o zonă periferică a oraşului. Garajul a fost transportat până pe faleză, unde a fost urcat pe un postament metalic, fără a fi cosmetizat în niciun fel.
De fapt, garajul "11" a fost transformat de studenţii norvegieni într-un minicinematograf unicat, dotat cu un sistem de răcire cu vapori de apă, unde, pe durata expoziţiei de săptămâna trecută, aceştia au proiectat o serie de fotografii realizate în timpul vizitelor pe care le-au făcut în oraşul de la Dunăre.
„Ce dracu e cu garajul ăsta aici?”
După cum a explicat profesorul Cristian Ştefănescu, ideea generală a întregului grup format din 14 studenţi este aceea că de multe ori, lucruri aparent banale, precum un garaj, merită mai multă atenţie, dacă se ţine cont de contextul în care au fost realizate.
Brăileanul Cristian Ştefănescu este profesorul care a coordonat proiectele studenţilor norvegieni FOTO Florentin Coman
"Un om a trecut mai devreme pe aici şi a spus: «Ce dracu e cu garajul ăsta aici?» Cred că este o întrebare foarte legitimă şi sperăm să răspundem la ea. (...) Acest garaj ce se găseşte acum pe Faleză este un obiect care în mod simbolic reprezintă o perioadă importantă pentru oraş. Un obiect care, introdus în anii 90, a simbolizat o anumită individualitate a brăilenilor. O persoană putea să îşi desfăşoare activităţi în garaj, fiind totodată apropiat de spaţiul public. Lucru ce poate fi privit atât sub aspect pozitiv, cât şi negativ. Este important că acest obiect există şi are o relaţie cu o mare parte din populaţie, atât din Brăila cât şi din ţară. Noi credem că merită luat în considerare. Are şi o valoare estetică, spunem noi, dar şi o valoare utilă", a spus Ştefănescu la portavoce, adresându-se brăilenilor care se aflau pe faleză, în momentul organizării expoziţiei.
Mulţi brăileni nu au înţeles, însă, mesajul pe care au vrut să îl transmită norvegienii, exprimându-se clar pentru îndepărtarea gajajului de beton din zona de promenadă a falezei. „Oare la ei, în Norvegia, puteau să facă aşa ceva, să pună o asemenea oribilitate într-un loc atât de frecventat?”, se întrebă un brăilean pe un forum local.
Arhitectul şef al Brăilei: „Şi eu am fost frustrat în primele 10 minute când am văzut garajul!”
Dacă în privinţa proiectelor întocmite de studenţii norvegieni pe tema conservării sau îmbunătăţirii unor zone din oraş nu prea s-au grăbit să îşi ofere sprijinul, autorităţile brăilene îi sprijină totuşi necondiţionat pe aceştia, în privinţa garajului cocoţat pe suporţii metalici.
„Contestatarii nu au văzut decât un simbol comunist, ridicat la rang de operă de artă. Nu asta a fost intenţia studenţilor! Ei au văzut un fenomen care s-a întâmplat în ţările ce au fost sub ocupaţie comunistă. La noi, după Revoluţie, când fabricile de prefabricate pentru blocuri au rămas fără obiect de activitate, oamenii, în libertatea lor de a ocupa spaţiul public, au început să facă aceste garaje şi au profitat de faptul că exista o asemenea disponibilitate.
Trebuie să ne împăcăm cu acest trecut. Şi eu am fost frustrat în primele 10 minute când am văzut garajul, dar gândindu-mă mai bine la povestea asta, am spus: «ce ar fi dacă?» Şi ei chiar vor să schimbe povestea asta într-un fenomen. Nu numai al nostru, al brăilenilor, ci al întregii ţări, pentru că peste tot există asemenea garaje. Ideea lor este că de acum încolo putem să ne jucăm cu ele, să le vopsim, să le schimbăm destinaţia. Poate să le folosim ca spaţii de informare turistică, pavilioane expoziţionale, happening-uri, tot felul de lucruri. Adică ei nu au făcut decât să planteze o sămânţă. Cum creştem această sămânţă depinde de noi, dar ne pot ajuta şi ei, şi alţi specialişti", a declarat Marian Ion., dar gândindu-mă mai bine la povestea asta, am spus: «ce ar fi dacă?» Şi ei chiar vor să schimbe povestea asta într-un fenomen. Nu numai al nostru, al brăilenilor, ci al întregii ţări, pentru că peste tot există asemenea garaje. Ideea lor este că de acum încolo putem să ne jucăm cu ele, să le vopsim, să le schimbăm destinaţia. Poate să le folosim ca spaţii de informare turistică, pavilioane expoziţionale, happening-uri, tot felul de lucruri. Adică ei nu au făcut decât să planteze o sămânţă. Cum creştem această sămânţă depinde de noi, dar ne pot ajuta şi ei, şi alţi specialişti", a declarat, pentru cotidianul „Obiectiv – Vocea Brăilei”, Marian Ion, arhitectul şef al municipiului Brăila.
În interiorul garajului se pot face proiecţii de fotografii sau filme FOTO Florentin Coman
Fiind proprietate a şcolii de arhitectură din Bergen, garajul nu poate fi mutat de pe postamentul său timp de 60 de zile, perioadă în care nu se poate interveni nici asupra aspectului său. După cele două luni, în funcţie de reacţiile brăilenilor, garajul va rămâne pe poziţie, putând fi colorat sau pictat după cum consideră artiştii locali de cuviinţă, sau poate fi dat jos, pe cheltuiala unităţii şcolare norvegiene. Totul depinde de deciziile pe care le vor lua brăilenii.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
