Cum aruncă statul român milioane de euro pe apa Dunării pentru celebrul pod-fantomă între Brăila şi Galaţi
0Autorităţile centrale au aprobat recent cheltuirea a 1,6 de milioane de euro pentru studierea oportunităţii unui pod între Brăila şi Dobrogea, care nu poate fi construit mai devreme de 2030. Alte multe milioane de euro au fost cheltuite în trecut pe studii similare.
Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADRN) au semnat pe 23 aprilie un contract pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a unui proiect intitulat „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila“. Este vorba despre una dintre cele mai vechi gogoriţe electorale din România. Promis de majoritatea politicienilor locali la scrutinurile de după 1990, podul între Brăila şi Dobrogea apare în planuri încă din timpul epocii ceauşiste, fiind pus în planşele arhitecţilor comunişti în 1975.
Ultimul din şirul lung de studii de fezabilitate pentru podul-fantomă presupune cheltuirea a aproximativ 1,6 milioane de euro, bani alocaţi în proporţie de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul de la bugetul de stat. Contractul a fost prins de o asociere între un conglomerat de firme: „Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate“, SC „E.D.IN“ SRL, SC „S.T.E.“ SRL şi „Pegaso Ingegneria“ SRL.
Marea problemă este că, în ciuda studiilor, podul nu va putea fi construit nici în următorii 15 ani. Traversarea rutieră este parte a unui proiect intitulat „drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila (ce include Podul Brăila)“, care apare în varianta finală a Master Planului pentru Transporturi, trimisă recent spre aprobare Comisiei Europene de către Guvernul României. Cu toate acestea, este prevăzut la „nivelul 2 de prioritate“, iar oficialii guvernamenali specifică clar: „Proiectul pentru drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila (ce include Podul Brăila) va fi implementat după 2030“.
În aceste condiţii, ultimul studiu de fezabilitate nu are utilitate şi va trebui refăcut, în probabilitatea că va fi prins spre finanţare în preajma anului 2030. „Sincer, nu îmi explic de ce se face această reactualizare a studiului de fezabilitate. Probabil o fi vreo speranţă că se va regândi masterplanul. La felul cum s-au schimbat lucrurile până acum, din trei în trei luni, probabil că trebuie reactualizat acest document, ca să fie făcut. Suntem pe o zonă a nisipurilor mişcătoare şi nu ştim ce se poate întâmpla“, a declarat Viorel Mortu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila.
De-a lungul timpului, s-au cheltuit sume exorbitante pentru proiectul la care atât brăilenii, cât şi gălăţenii visează de decenii. În acest moment, traversarea Dunării spre Dobrogea se poate realiza doar cu bacul, cu un trafic zilnic estimat la 1.000 de autovehicule.
Ultima cheltuială inutilă a fondurilor publice pentru podul iluzoriu datează din 2011. Atunci, la Brăila a fost contractat un împrumut nerambursabil în valoare de 200.000 de euro, de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), pentru studiu de fezabilitate la pod. Alţi 250.000 euro au mai fost cheltuiţi ulterior pentru studii geodezice şi hidrotehnice. În final, experţii au tras concluzia că ar fi nevoie de 120 de milioane de euro pentru un pod principal de 1.520 de metri şi două viaducte, de câte 600 şi 420 de metri. Ultimul studiu contractat indică că proiectul nu mai este de actualitate.
Vecinii din Galaţi au fost însă mult mai ambiţioşi în irosirea banilor publici, pentru studierea oportunităţii realizării unei subtraversări a Dunării între Galaţi şi Brăila. Primăria Galaţi a contractat în 2014 un studiu de fezabilitate în valoare de 12,5 milioane de euro pentru acest proiect gigantesc. Rezultatele cercetării n-au fost făcute publice încă, cert este că varianta traversării pe sub apă a fluviului n-a fost inclusă în ultima schiţă a Master Planului pentru Transporturi.
Varianta de pod propusă înainte de Revoluţie
În 1975, cu ocazia elaborării Studiului de amplasament pentru un nou port maritim la Marea Neagră, s-a luat pentru prima dată în considerare traversarea Insulei Mari a Brăilei, în zona Tichileşti, la sud de Brăila. Regimul comunist lua în calcul foarte serios realizarea unui pod care să lege Brăila, Galaţiul şi Călăraşiul de Dobrogea. Proiectul a fost abandonat, însă, preferându-se o traversare pe la Feteşti.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
