Tradiţii româneşti: De Dragobete, femeile se spală cu zăpadă neîncepută, iar fetele nemăritate mănâncă turtă sărată pentru a-şi visa ursitul

În întâmpinarea sărbătorii iubirii, a veseliei, dar şi a comuniunii cu natura, în zona Brăilei, obiceiurile sunt inedite. Dragobetele poartă mai multe nume în tradiţia românească. I se mai spune „logodnicul păsărilor" sau „cap de primăvară", asta însemnând că vesteşte apropierea primăverii.

Dacă femeile măritate trebuie să se spele în această zi cu zăpadă neîncepută, pentru a intra vesele şi sănătoase în primăvară, fetele nemăritate, care doresc să-şi cunoască ursitul, trebuie să mănânce, deseară, înainte de culcare, o bucată de turtă sărată, plămădită de cea mai bătrână femeie din casă.

După ce turta-i gata, fata ia câteva îmbucături, iar restul, împreună cu o crenguţă de busuioc, îl pune sub pernă. Se spună că, la noapte, fata care a respectat acest obicei, îşi va vedea viitorul soţ - soarta - care va veni şi îi va da apă să bea.

Explicaţia este simplă: cum turta e foarte sărată, fetei îi va fi sete şi, gândindu-se la acest obicei, va visa un bărbat care-i va aduce apa. De nu, înseamnă că fata nu se mărită curând.

Sărbătoarea este una populară şi nu are o dată fixă. În funcţie de zone, Dragobetele se ţine pe 24, 28 sau 29 februarie.
După cum ne-a povestit muzeograf Brânduşa Ilie de la Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Brăilei, în zona noastră, de câmpie, Dragobetele se serbează pe 24 februarie.

„Dragobetele este fiul babei Dochia. Nu are dată fixă, se sărbătoreşte pe la sfârşitul lunii februarie. La noi la câmpie, unde primăvara vine mai repede, se ţine pe 24 februarie", ne-a spus muzeograful.

Printre obiceiurile specifice acestei sărbători se numără curăţenia generală în casă, îngrijirea animalelor, socializarea cu ceilalţi, „zburătoritul" şi turta sărată.
În ajun, pe 23 februarie, lumea se pregăteşte de sărbătoare făcând curăţenie generală în casă.

„Femeile se ocupă cu curăţenia, iar bărbaţii au grijă de animale. Pe lângă curăţenie mai există şi partea estetică, de înfrumuseţare. Femeile se spală cu zăpada strânsă cu o noapte înainte. Această zăpadă trebuie să fie cât mai curată, albă, afânată, este vorba de o apă deosebită, nu cea folosită zi de zi", ne-a spus Brânduşa Ilie.

„Dragobetele sărută fetele"

În dimineaţa de Dragobete fetele adună flori uscate, iar băieţii vreascuri sau lemne. „Zburătoritul" este atunci când se întorc de la câmp, iar băieţii fug şi prind fetele care le sunt dragi. De aici expresia „Dragobetele sărută fetele".

Acest prins al fetelor este văzut ca o logodnă în văzul tuturor urmată de o posibilă nuntă. Un alt obicei de Dragobete asociat cu fetele tinere este turta sărată.

„Turta este pregătită seara de femeile în vârstă. Fetele nemăritate mănâncă din această turtă şi noaptea îşi visează ursitul", ne-a explicat muzeograful Brânduşa Ilie.
Tot de Dragobete se spune că toată lumea trebuie să se îmbrace frumos şi să se întâlnească cu cineva. Nimeni nu trebuie să rămână singur în această zi.

Trebuie să ieşi din casă, să te întâlneşti cu lumea, să vorbeşti, să socializezi, tocmai în ideea că soarta ţi se va schimba şi nu vei fi singur tot anul.

De asemenea, în această zi nu se sacrifică animale, nu se omoară nici măcar o gâză, fiindcă se strică echilibrul universal. Este sărbătoarea veseliei şi a iubirii, ziua în care trebuie să arătăm tot ce avem mai bun în noi.