Sute de oameni au fost prezenţi la funeraliile pastorului Iosif Şefănuţi, dizident anticomunist, care a luptat cu maladia secolului, cancerul

„Am pierdut un OM, un prieten şi un cetăţean", a spus, vădit emoţionat, primarul Aurel Simionescu, prezent la înmormântarea lui Iosif Ştefănuţi. În decembrie, la 20 de ani de la Revoluţie, Ştefănuţi a acordat un ultim interviu Adevărului de Seară.

CITEŞTE AICI ULTIMUL INTERVIU AL LUI IOSIF ŞTEFĂNUŢI

Trecut în eternitate duminică, 2 mai, după ce a înfruntat cancerul, Iosif Ştefănuţi, omul care s-a împotrivit făţiş dictaturii comuniste şi a păstorit Biserica Creştină Baptistă Brăila mai bine de 35 de ani, a fost înmormântat astăzi.

Pastorul lasă în urmă trei copii, pe Ben, Ovidiu şi Iulia, şi o soţie devotată, Mia, care i-a fost alături la bine şi la greu şi care i-a vegheat ultimele clipe din viaţă.

Catafalcul cu trupul neînsufleţit al lui Iosif Ştefănuţi a fost depus în biserica „Sf. Treime" de pe strada Belvedere - pe care el însuşi a ctitorit-o - fiind înconjurat de 50 de coroane de flori.

Prezent la funeraliile pastorului, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a transmis condoleanţe familiei Ştefănuţi, spunând, totodată:

„Am pierdut un OM, un prieten şi un cetăţean. De la Iosif Ştefănuţi aveai mereu ce învăţa, puteai primi întotdeauna un sfat bun. Era mereu cu zâmbetul pe buze. Ultimul lucru pe care am putut să-l fac pentru el a fost să-i dau familiei un loc de veci, pentru că nu avea".

„Iosif nu a murit, ci a mers acasă, la Dumnezeu"

Astăzi, la funeraliile pastorului, zeci de lideri ai comunităţilor creştine evanghelice din toată ţara au rostit cuvântări emoţionante.

Au fost citite, totodată, mesaje din partea unor mari organizaţii creştine şi ONG-uri din SUA şi Australia, cu care a colaborat. Amintim aici „Prestonwood", Dallas, Texas, „ServingHIM", „Romanian American Mission" (RAM) şi „Bridge Builders".

Nu puţini au fost cei care au transmis încurajări familiei, spunând: „Iosif nu a murit, ci a mers acasă, la Dumnezeu". Din când în când, corul bisericii a intonat melodii creştine emoţionante despre nădejdea Învierii alături de Iisus Hristos şi despre viaţa veşnică.

A supravieţuit unui infarct şi unui atac vascular cerebral

Luptător în adevăratul sens al cuvântului, dar blând ca un copil, Ştefănuţi a semnat, împreună cu alţi 65 de pastori, scrisoarea deschisă adresată dictatorului Ceauşescu, prin care-i cereau să înceteze persecuţiile împotriva creştinilor.

A fost percheziţionat şi i s-a confiscat toată biblioteca, pe motiv că ar fi făcut „propagandă". Dosarul său de la Securitate avea peste 2.500 de pagini. A aflat mai apoi că a fost trădat de oameni în care avusese încredere. I-a iertat pe toţi, pentru că era un om al Lui Dumnezeu.

Pe vremea comuniştilor, a fost luat pe sus, reţinut şi apoi eliberat, numai după ce autorităţile represive au fost supuse unor presiuni enorme, pe plan intern şi internaţional. I s-a intentat totuşi proces şi a primit amendă penală fără să fi comis vreun delict.

Iosif Ştefănuţi a fost arestat din nou, în preajma Revoluţiei, pentru că se solidarizase cu românii din Timişoara. A învins de fiecare dată, prin bunătate şi credinţă.

Însă izbânzile au avut un preţ. În 1994, pastorul a supravieţuit unui infarct, însă a pierdut definitiv 64 % din capacitatea inimii. În 2005, a suferit un atac vascular cerebral, pierzându-şi capacitatea de a vorbi şi de a citi. I-au trebuit luni de zile ca să înveţe să vorbească din nou.

S-a pensionat în 2009, din cauza problemelor de sănătate, însă n-a abandonat proiectele în care pusese atâta suflet. Anul acesta, a aflat că are cancer osos. Ştia ce va urma şi a spus soţiei, cu câteva clipe înainte de a părăsi acestă lume: „Sunt pregătit".

A adus „Madrigalul" la Brăila, dar şi pe ambasadorul SUA

În 1990, când a iniţiat proiectul unei catedrale impresionante, cu 1.200 de locuri capacitate, prea puţini îi dădeau sorţi de izbândă. A mers în 50 de state americane, ca să adune bani şi a reuşit să vadă, în şapte ani, biserica terminată. Datorită pastorului, Brăila are un Centru Medical („Diaconia") modern şi un Cămin al Speranţei, pentru copii abandonaţi, ambele realizate cu sprijin de peste hotare. A pus bazele Alianţei Evanghelice din România, imediat după Revoluţie.

A reuşit să aducă la Brăila, de două ori, Corul „Madrigal", pe poetul Ioan Alexandru, dar şi pe ambasadorul SUA, James Rosapepe. A fondat, imediat după Revoluţie, revista „Mesaj". Datorită lui, sute de brăileni au primit ajutoare şi îngrijiri medicale gratuite. Nu e spital brăilean să nu fi fost ajutat de către pastorul Ştefănuţi.

Deşi originar dintr-o localitate bănăţeană, de lângă Caransebeş, Iosif Ştefănuţi a făcut pentru Brăila mai mult decât oricare alt brăilean neaoş. Mai avea multe de făcut dar, aşa cum se întâmplă cu oamenii buni, a mers mult mai devreme la Dumnezeu.

Iosif Ştefănuţi a lăsat în urmă nu doar proiecte măreţe, ci şi dragostea lui pentru oameni, asemenea unui păstor de suflete autentic. Ca un adevărat creştin, a luptat pentru reconciliere, reuşind să aducă pacea între membrii bisericilor creştine. A avut prieteni din toate cultele.

Azi l-au condus pe ultimul drum şi protestanţi, şi ortodocşi. Brăila a pierdut, într-o singură lună, doi oameni credincioşi şi buni, pe poetul Ionatan Piroşcă, membru al Uniunii Scriitorilor, şi pe pastorul Iosif Ştefănuţi. Amândoi au fost răpuşi de cancer.

Astăzi, pe chipurile a sute de oameni am putut citi tristeţea, dar şi speranţa: Iosif Ştefănuţi a plecat azi în ceruri, „acasă la Dumnezeu". Noi, însă, am pierdut un prieten.