Brăila: Ştefania Botez - S-a vrut poliţist, dar a devenit arhivar

Consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, Ştefania Botez consideră greşită afirmaţia conform căreia „Cărţile din cărţi se fac”.

Născută pe malul Dunării, la Tufeşti, Ştefania Botez şi-a dorit să fie ofiţer de Poliţie, însă, dintr-o eroare de înregistrare, s-a pomenit înscrisă la nou-înfiinţata Facultate de Arhivistică.

„În 1996, am optat pentru Academia de Poliţie, însă mi-am dat seama că singura variantă era Arhivistica. Am trecut cu bine examenul de admitere, fiind avantajată de cunoştinţele acumulate în anii de liceu, la „Nicolae Bălcescu”. Au fost 20 de locuri pentru toată ţara, însă am intrat cu bine, făcând astfel parte din prima promoţie de arhivişti”, povesteşte Ştefania.

Arhivar din prima promoţie postdecembristă

Ştefania Botez trudeşte la Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale (DJAN) din 1996, imediat după ce a terminat Arhivistica.

„Când am venit aici, am tras o sperietură zdravănă, văzând grămezile de documente care aşteptau să fie puse la punct. Nu aveam atunci dotările necesare, nici măcar rafturi în depozite. Am avut, însă, norocul să lucrez alături de colegi buni, pregătiţi, care au înţeles pe deplin rolul acestei meserii”, a spus Ştefania Botez.

În anii care au urmat, Ştefania a parcurs toate treptele de funcţionar , până la cea de consilier superior. Singura ei nemulţumire e legată de faptul că nu poate valorifica informaţiile deţinute, informaţii ce merită să fie publicate.

„Unii consideră Arhivele un fel de „Cenuşăreasa Istoriei”. De aceea, arhivistul trebuie să ştie cum să-şi prezinte argumentele, atât în faţa celor care solicită informaţii – oameni cu sau fără pregătire – cât şi în faţa celor care nu dau doi bani pe munca noastră”, ne-a spus Ştefania Botez.

„Fără perseverenţă, nu obţii rezultate”

Ştefaniei i-au trecut, în 13 ani de activitate, sute de metri de documente prin mână şi a efectuat o mulţime de controale la creatorii şi deţinătorii de astfel de documente.

„Dacă nu ai tact şi perseverenţă, nu ai cum să obţii rezultate. Prefer să evit să aplic sancţiuni, deşi legea o permite. Mi se pare normal ca şefii de instituţii – din toate domeniile de activitate – să conştientizeze faptul că documentele pe care le gestionează aparţin generaţiilor viitoare. Păstrarea lor în bune condiţii trebuie să fie prioritară”, a spus iscusitul arhivist.

Ştefania spune că munca de arhivist presupune, în primul rând,  asistenţă de specialitate acordată gratuit instituţiilor publice, precum şi societăţilor comerciale. De asemenea, presupune preluarea documentelor.

 „Noi trebuie să valorificăm informaţiile din documentele pe care le preluăm. Documentele sunt folosite în funcţie de valoarea practică sau istorică a acestora”, ne-a precizat arhivistul.

Ce-i place

"Îmi place să-mi petrec timpul liber în natură, cu familia şi cu prietenii. Îmi place meseria pe care o practic. Îmi place să gândesc pozitiv şi să-i atrag şi pe ceilalţi într-o relaţie bună. Lucrurile rele, prefer să nu le cunosc".

Ce nu-i place

"Nu-mi place că oamenii gândesc negativ, atunci când e vorba despre ei, cât şi despre alţii. Mă deranjează că oamenii depun eforturi susţinute ca să denigreze, nu să vorbească pe cineva de bine. Din păcate, asta fac mai toţi oamenii".

Întrebări şi răspunsuri

Ce presupune munca de arhivist?

„În primul rând, presupune să ai cunoştinţe vaste, din toate domeniile de activitate, de la cultură la artă, de la finanţe şi până la sănătate şi învăţământ. Pentru mulţi dintre noi, meseria de arhivist presupune rezistenţă fizică, inclusiv rezistenţă la praf, precum şi o mare rezistenţă la stres”.

Consideraţi Arhivele indispensabile pentru o istorie reală a Brăilei?

„Mă transpun în purtătorul de cuvânt al colegilor arhivişti şi spun răspicat că nu se pot emite niciun fel de păreri pertinente fără o bază documentară. În acest sens, atrag atenţia instituţiilor, în ceea ce priveşte condiţiile păstrării documentelor care vor ajunge în depozitele Arhivelor. Conducătorii acestor instituţii gestionează bunuri de patrimoniu, care aparţin generaţiilor viitoare. Ca să revin la întrebare, „cărţile nu se fac din cărţi”, ci doar cercetând documentele”. 


Profil

Născută:  23 decembrie 1973, Tufeşti, Brăila.
Studii:  Academia de Poliţie – Facultatea de Arhivistică
Ocupaţie:  consilier superior în cadrul Arhivelor 
Familie:  căsătorită, un copil