Ştefan Lupu este omul-orchestră de la Liceul de Artă

Ştefan Lupu crede că Brăilei îi lipseşte o orchestră simfonică

Dirijor, instrumentist şi dascăl recunoscut, Ştefan Lupu a înfiinţat cvartetul „Pro muzica" şi corul „Orpheus" de la „Hariclea Darclee".

                                            Profil

Născut: 10 iunie 1956, Braşov.
Studii: Academia de Muzică „George Dima", Cluj.
Ocupaţie: profesor la Liceul de Artă „Hariclea Darclee".
Familie: căsătorit, un fiu absolvent de Drept.

Profesorul Ştefan Lupu, de la Liceul de Artă „Hariclea Darclee", este unul dintre dascălii cu adevărat devotaţi învăţământului muzical.
A absolvit cu nota 10 Academia de Muzică din Cluj, a pregătit generaţii întregi de elevi pasionaţi de muzică şi a pus bazele corului „Orpheus". În cei 30 de ani de activitate la catedră, a avut-o alături pe profesoara Marcica Lupu, de la Liceul Pedagogic, dirijoarea corului „Trison".

„M-am născut în Braşov, într-o familie care a reunit două provincii româneşti. Mama e ardeleancă din Alba Iulia, iar tatăl - moldovean din Vaslui. Am absolvit Liceul de Artă, apoi Academia de Muzică din Cluj. Am început <apostolatul> în 1980, la Şcoala nr. 24, Brăila", ne-a spus profesorul Lupu.

A înfiinţat un grup de jazz

După doi ani, dascălul a fost detaşat la Şcoala nr. 14, actualmente Liceu de Artă „H. Darclee". La un an de la sosirea în Brăila, s-a căsătorit cu Marcica, profesoară de muzică, împreună cu care a participat la numeroase concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale. Profesor şi corepetitor la Corul Sindicatului Învăţământ şi al Şcolii nr. 28, Ştefan Lupu a pus bazele, în 1987, unui grup de jazz la Şcoala nr. 14.

„Am obţinut, împreună cu colegii din grup, locul I în 1989, la un festival naţional. Preşedintele juriului a fost reputatul Zsolt Kerestely", ne-a spus profesorul de la Liceul de Artă.

În 1992, Ştefan Lupu a înfiinţat cvartetul de coarde „Pro muzica" al liceului, împreună cu Mariana Marţian, Ioan Popescu şi Ionel Filip. Ulterior, aici au mai activat Gheorghe Vasile, Iosif Cojocaru şi Alexandru Penu.

„Liceul de Artă n-ar fi existat, probabil, fără strădania profesorului Adrian Simion, fost director al instituţiei. În 1992, a creat liceul din aproape nimic. Actualii directori îi urmează exemplul", ne-a spus dascălul.

În taraful militar

În 1993, Ştefan Lupu a înfiinţat corul „Orpheus", obţinând premii la mai multe concursuri de profil. A însoţit, totodată, Corul „Trison", în calitate de dirijor şi instrumentist.

„În 2009, am realizat cursuri opţionale pentru elevi, cu titlu experimental, concretizate apoi în spectacolul din iunie, de pe Esplanadă", ne-a mai spus profesorul Lupu.

Demnă de remarcat este strădania dascălului în cadrul orchestrei liceului, alături de colegii săi profesori, cu aportul sopranei Mădălina Cabăţ. Ştefan Lupu este şi membru al tarafului de la Cercul Militar, dirijat de Petre Gogu. Marele vis al profesorului este însă legat de crearea unei orchestre simfonice a Brăilei.

În 2008, profesorul de la Liceul de Artă şi-a luat masteratul cu nota maximă, la Universitatea "Constantin Brâncoveanu". Tema lucrării a fost "Politica dezvoltării regionale a UE în România". Totodată, a fost timp de patru ani profesor la Colegiul "Petre Andrei".

Ce-i place

Iubesc muzica şi tot ce este legat de muzică. Îmi place să ascult muzică, să fac muzică - inclusiv aranjamente şi reducţii pentru ansamblul instrumental din liceu. Îmi place Caragiale şi îmi place să navighez pe Internet.

Ce nu-i place

Nu-mi plac oamenii care se folosesc de semenii lor ca să promoveze, iar când se văd „cu sacii-n car", te privesc cu spatele. Nu-mi place aşa-zisa reformă care nu se mai termină: n-are nici început, nici sfârşit.

Întrebări şi răspunsuri

Ce i-ar trebui oraşului, din punct de vedere muzical?

„O orchestră simfonică, fie şi una de tip clasic, de 40 de oameni. S-ar putea porni de la nucleul existent în Liceul de Artă - elevi şi profesori. Importantă este finanţarea unei astfel de structuri".

Cum vedeţi viitorul învăţământului muzical?

„Ar trebui să fim consultaţi asupra programei, pentru filiera teoretică şi cea vocaţională. Finanţarea care se preconizează  va dezavantaja învăţământul vocaţional, nevoit fiind să se subordoneze cerinţei cantitative, în detrimentul celei calitative".