Copilărie cu mamă de la stat: Un tânăr orfan a răzbit în viaţă şi vrea să facă o carieră în lumea modei. Citeşte aici povestea băiatului care şi-a schimbat destinul!

Claudiu Moca

Claudiu Moca a avut şansa de a fi luat din mediul nociv în care locuia, iar acum îşi face planuri măreţe de viitor. Printre străini a reuşit să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi poate începe acum o carieră în domeniul modellingului.

La cei 16 ani ai săi, Claudiu visează la călătorii, are o prietenă şi merge la şcoală. Singura diferenţă faţă de colegii săi de clasă este aceea că nu şi-a cunoscut părinţii.
De mai mulţi ani locuieşte alături de alţi patru copii într-un apartament al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila.
Simona Cimpoaie, directorul adjunct al acestei instituţii, spune că este absolut uimită de evoluţia pe care a avut-o Claudiu din momentul în care a ajuns în sistemul de protecţie al statului.
„Copilul a intrat la liceul de chimie şi, mai nou, a câştigat un concurs de mister. Este incredibil cât a putut evolua în numai câţiva ani", a explicat Cimpoaie.
Lua bătaie de la bunic
Claudiu Moca s-a născut la Făurei, însă, imediat după naştere a fost lăsat de părinţi în grija bunicilor. „Până pe la opt ani am stat cu bunicul şi cu bunica. Însă după aceea nu am mai putut locui acolo, fiindcă bunicul se îmbăta destul de des şi mă bătea şi pe mine şi pe bunica", povesteşte tânărul. Ulterior, Claudiu a ajuns în sistemul de protecţie al statului şi a fost adus la Brăila. „Aici m-am integrat şi de vreo trei ani locuiesc într-un apartament al Direcţiei", povesteşte tânărul.
De altfel, timpul petrecut la Brăila nu a fost în zadar. Claudiu studiază canto, este elev al liceului de chimie şi, recent, a descoperit gustul podiumului de prezentare a modei. „Am câştigat chiar locul I luna trecută la un concurs de Mini Mister organizat la Bucureşti. Mi s-a părut un lucru extraordinar, mai ales având în vedere că este numai al doilea concurs de acest gen la care am participat", explică brăileanul. Claudiu are totuşi un regret uriaş: acela de a nu-şi fi cunoscut părinţii. „Pe tata nu l-am văzut niciodată. De mama ştiu că este în Grecia, lucrează acolo la o fabrică de confecţii şi, din când în când, mă mai sună să vadă ce fac. Asta este, nu am ce face!", se resemnează Claudiu. Pe de altă parte, datorită faptului că a ajuns destul de târziu în sistemul de protecţie, băiatul nu a avut practic nicio şansă de a fi adoptat. Nici măcar unchiul său, pe care l-a cunoscut în urmă cu un an, nu a luat în considerare această variantă. „Acum am deja 16 ani. Peste doi ani voi fi la facultate şi voi avea probabil şi o slujbă. În momentul în care am ajuns la Brăila depăşisem o anumită vârstă. Cât despre unchiul meu, el mă ajută, nu aş putea să zic nimic despre el, însă are deja cinci copii şi nu cred că şi-a pus vreodată problema", continuă tânărul. Familiile care vor să adopte copii au rezerve faţă de cei îngrijiţi în centre de plasament, considerând că au probleme de sănătate, fie fizice, fie emoţionale, care ar face adopţia mai dificilă.
Greu de adoptat
Concluziile aparţin unui studiu realizat de Oficiul Român pentru Adopţii şi UNICEF. Cercetarea „Profilul părinţilor adoptivi din România şi adopţia copiilor greu adoptabili" arată că familiile percep diferit copiii îngrijiţi în centre de plasament comparativ cu cei care se află în plasament la asistenţi maternali.
„Cei mai mulţi dintre respondenţi au apreciat că prin plasamentul la asistenţi maternali şi îngrijirea în familie, marea majoritate a copiilor din sistemul de protecţie sunt sănătoşi şi nu au probleme emoţionale", se arată în studiu. Cercetarea mai arată că vârsta copilului joacă un rol important în privinţa stabilirii compatibilităţii cu o familie adoptivă.
„Părinţii consideră că, în mod ideal, vârsta la care ar putea fi adoptat un copil este între 0 şi 3 ani, dar acceptă să adopte chiar şi un copil puţin mai mare. Cei mai mulţi copii adoptaţi sunt de etnie română", mai rezultă din studiu.

Sute de copii au mamă de la stat

În acest moment, la Brăila, statul are în grijă 487 de copii. Fie că este vorba de cei aflaţi în centrele de plasament sau în apartamentele de tip familial, cu toţii au avut de suferit de pe urma părinţilor care i-au abandonat sau maltratat. „Preluarea copiilor în sistemul de protecţie se realizează dacă, în urma implementării planului de servicii de către autorităţile administraţiei publice locale, nu a fost prevenită separarea acestora de părinţi. Dacă menţinerea copiilor în familie nu este posibilă, analizăm posibilitatea stabilirii plasamentului acestora la familia extinsă", explică Simona Cimpoaie, directorul adjunct al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Brăila.

Asistent maternal compatibil

În cazul în care cele două soluţii nu sunt viabile, minorul ajunge la un asistent maternal. „Dacă protejarea copiilor în cadrul familiei extinse nu este posibilă, procedăm la identificarea unui asistent maternal compatibil cu nevoile acestuia, sau, dacă vârsta copilului este mai mare, pentru el se dispune plasamentul la un apartament de tip familial", precizează Cimpoaie.
Fiecărui copil aflat în grija statului îi revine o sumă cuprinsă între 20.000 şi 28.000 de lei. Numai în judeţul Brăila, suma alocată pentru întreţinerea copiilor se ridică la 10.973.570 de lei, adică la peste 2.5 milioane de euro anual.

CITEŞTE ÎNTREAGA POVESTE ÎN ADS BRĂILA NR. 14