REPORTAJ/Turism la Brăila: Insula cu Balta lui Terente, la super-ofertă - FOTOGALERIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Începând de anul acesta, îndrăgostiţilor de natură li se oferă un nou obiectiv: Balta Mică a Brăilei. Deocamdată, au fost stabilite locuri de campare cu tot ceea ce trebuie pentru păstrarea intactă a mediului, iar rangerii din parcul natural sunt gata de excursii cu turiştii care vor să viziteze rezervaţia.

VEZI AICI IMAGINI INEDITE DIN BALTĂ, DAR ȘI DE LA DOUĂ PENSIUNI TURISTICE

Nu cu mult timp în urmă, dr. ing Radu Moisei, directorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, ne asigura că zona aflată în directa sa administrare va fi mai mult ca oricând accesibilă publicului.
Iată că acest lucru s-a materializat şi, începând din acest sezon, au apărut popasurile turistice care pot fi utilizate de cei care doresc câteva clipe de recreere.

image


„În imediata vecinătate a municipiului, la nici doi kilometri distanţă, sunt punctele Paţiu şi Cravia pe malul Insulei Mari a Brăilei şi Fundul Mare şi Hagioaia, unde se ajunge foarte uşor, iar turiştii pot aşeza în deplină siguranţă corturile. Am amenajat la punctul turistic Hagioaia zone speciale de gătit pentru a proteja natura. În locurile de campare, îi rugăm pe cei care se opresc pentru câteva zile în mijlocul naturii să aibă cu ei saci ecologici de gunoi, să adune resturile. Rangerii vin periodic", ne-a declarat directorul Radu Moisei.

Popas de zile mari la Gropeni

Mulţi dintre brăileni nu ştiu că la doar 20 de kilometri de municipiu există un popas superb unde pot petrece liniştiţi un weekend la cort.
Acesta se află în zona trecerii bac Gropeni-Insula Mare.


„De fapt, sunt două zone de campare. Una pe malul stâng al Dunării spre malul numit „La Plutitoare" şi unul pe malul Dunării, pe braţul Vâlciu. La acesta din urmă se poate ajunge cu bacul şi cu autoturismul. În zonă este amenajat chiar un restaurant cu profil pescăresc. De câţiva ani, la aceste două puncte, vin mulţi turişti din Harghita şi Covasna care au aflat de frumuseţea locurilor şi, de obicei în drum spre litoral sau dinspre litoral, fac o escală de câteva zile la noi", ne-a declarat Adrian Brăgău, viceprimatrul comunei Gropeni.


Cei care vor să fotografieze rarităţile aflate în zonă, pot apela la ajutorul rangerilor.
„Pentru sume modice, cei interesaţi sunt transportaţi cu bărcile cu rame, pentru că sunt interzise cu desăvârşire folosirea celor cu motor, în zone unde pot fotografia păsări rare, cum sunt vulturii cudalbi, pescăruşul albastru sau cormoranul mare. De asemenea, pot vedea ascunzătorile celebrului Terente, dar acest lucru poate fi făcut numai sub îndrumarea ghidului", ne-a explicat dr. ing Radu Moisei.

Insula în care şi-a făcut cuib vulturul codalb, la concurenţă cu Delta Dunării.

E un spaţiu mirific, în care natura te izbeşte prin felul în care a interzis omului să-i ştirbească minunile, o împărăţie a vegetaţiei luxuriante.
La doar cinci kilometri de zumzetul oraşului Brăila, Balta lui Terente şi-a păstrat neatinsă măreţia, iar în ultimii ani îşi arogă dreptul de a concura cu Delta Dunării.

image

Ceea ce Balta Mică a Brăilei oferă necondiţionat turistului dornic să hălăduiască în natură este tocmai peisajul care îţi taie respiraţia. „Delta în miniatură", cum îi spun specialiştii, este o zonă în care vegetaţia de sălcii plângătoare, salcâmi pitici, sălbatici, face casă bună cu întinsele colonii de cormorani şi ochiurile de apă năpădite de nuferi albi şi galbeni care râd la Soare în fiecare dimineaţă. Balta a intrat în atenţia autorităţilor tocmai pentru a i se conserva frumuseţile.
„Zona însă este ameninţată de braconaj piscicol şi pescuit sportiv excesiv, de aceea supraveghem cu mare atenţie", spune Radu Moisei, directorul rezervaţiei.

image


50.000 de lei recompensă pentru capturarea banditului Terente

Arhivele brăilene păstrează acte ce dovedesc implicarea serviciilor secrete, grănicerilor, jandarmilor şi poliţiştilor în prinderea lipoveanului
Documentele atestă faptul că banditul a atacat postul de jandarmi, primăria şi cele trei cârciuni din Carcaliu, satul natal, în 1924, a ucis doi oameni şi a golit casa de bani din localitate. Disperaţi, tulcenii au cerut ajutor brăilenilor.


Născut în Carcaliu, satul lipovenilor de dincolo de Dunăre, Ştefan Terente a terorizat judeţele Brăila şi Tulcea, ani la rând, fiind împuşcat de către un jandarm, abia în 1927. Siguranţa Statului, Prefectura Poliţiei, Comandamentul Grănicerilor şi al Jandarmeriei, Pescăriile - toate instituţiile Statului erau implicate în prinderea banditului.


Penisul lui Terente şi capul acestuia au fost tăiate şi duse la Medicină Legală, la Bucureşti, fiind păstrate în formol mai bine de 80 de ani.
Groaza de Terente era aşa de mare, încât, în 25 iulie 1924, prim-procurorul Brăilei îi propunea prefectului ca recompensa de 50.000 de lei, pusă pe capul banditului, să fie depusă la o bancă, în contul celui care-l va preda autorităţilor, ca să se cunoască numele "trădătorului".

SRI-ul din 1924, pe urmele lui Terente

"Date despre Terente am identificat în dosarul Prefecturii Brăila, care cuprinde «indivizi urmăriţi, izgoniţi sau expulzaţi din ţară - comunişti şi spioni», din anul 1924. La un moment dat, se cereau Grănicerilor vase pentru căutarea banditului «care terorizează lumea, omorând şi jefuind persoanele ce le prind». În aceeaşi perioadă, autorităţile din Tulcea solicitau ajutor celor din Brăila, inclusiv Brigăzii de Siguranţă", ne-a precizat Ştefania Botez, consilier în cadrul Arhivelor brăilene.


Potrivit telegramei tulcenilor, în noaptea de 13/14 iulie 1924, banda lui Terente a atacat Postul de Jandarmi Carcaliu, l-a ucis pe şeful de post, plutonierul Bursuc, şi pe un localnic, Cazacenco. Bandiţii au devastat şi jefuit Primăria şi cele trei cârciuni din localitate, rănindu-l, totodată, grav pe un funcţionar "care refuzase să le predea casa de bani".


Terente avea atunci 29 de ani. Originar dintr-o familie de pescari lipoveni săraci, făcuse armata la Marină, în Primul Război Mondial, lucrase în mai multe prăvălii din Brăila şi era de o isteţime ieşită din comun. Prefecţii din Brăila şi Tulcea au tocmit potere "cu concursul populaţiei şi al agenţilor Pescăriilor" şi sprijinul neprecupeţit al Siguranţei (Securitate, SRI), singura instituţie care aflase câte ceva despre complicii răufăcătorului.

Viu sau mort

După moartea sa, Terente a intrat în legendă. Era considerat un mare amorez încă din 1924, când răpise şi siluise două virgine, în ascunzătoarea lui din Balta Brăilei. De la 50.000, recompensa pusă pe capul banditului - predat viu sau mort - a ajuns la 200.000 de lei - cam atât costa, la acea vreme, Ceasul din Centru şi statuia de bronz a ministrului Constantinescu, din faţa Palatului Agriculturii. Însuşi şeful Marelui Stat Major a trimis sute de soldaţi, care au răscolit smârcurile şi Balta Brăilei.


De atunci, au trecut mai bine de 80 de ani. Rapsozii au pierit şi ei, singurul lăutar al "Baladei lui Terente" fiind Nea Nicu Ţiganu, de la Tichileşti, care are aproape 90 de ani. Din când în când, apar, însă, dovezi ale legendarului Ştefan Terente, "Regele Bălţilor" - spaima fecioarelor şi a bogătaşilor din Brăila.

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite