Prevenirea corupţiei, prioritate de gradul zero!

Imagine de la campanie. FOTO: N.Butnaru

Anul 2012 a constituit perioada de vârf a pregătirii şi elaborării unor documente anticorupţie menite să asigure îndeplinirea dezideratului de prevenire şi combatere a corupţiei la nivelul României.

Astfel, Ministerul Administraţiei si Internelor, prin Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice în colaborare cu Direcţia Generală Anticorupţie, a implementat proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală", cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013. Scopul acestui proiect a fost acela de a cunoaşte dimensiunea reală a fenomenului de corupţie, a modalităţilor prin care aceasta se manifestă, precum si identificarea unor mecanisme eficiente de prevenire a corupţiei pe termen lung. În cadrul proiectului au fost elaborate şi publicate două ghiduri: „Ghid de bună practică privind prevenirea faptelor de corupţie pentru reprezentanţii administraţiei publice locale" şi „Ghid de bună practică pentru prevenirea faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor"(documentele pot fi accesate pe site-ul http://www.mai-dga.ro/index.php?i=1534&l =ro&t=69 ).
Pe baza studiilor realizate şi a experienţei acumulate în abordarea corupţiei, a fost elaborat Planul sectorial de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, aprobat prin Ordinul M.A.I nr. 174 din 16 iulie 2012, publicat în Monitorul Oficial nr.521 din 27 iulie 2012.
Care sunt faptele de corupţie?
Infracţiunile de corupţie sunt prevăzute în Codul Penal al României (art.254-257) şi în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
 Luarea de mită este „fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri."
 Darea de mită este reprezentată de „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri."
 Primirea de foloase necuvenite este „primirea de către un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase după ce a îndeplinit un act, în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia."
 Traficul de influenţă este „primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu."
În plus, Legea nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevede şi infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu faptele de corupţie, precum şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. În această ultimă categorie se încadrează falsul şi uzul de fals prin care se obţin pe nedrept fonduri europene, precum şi fraudarea acestor fonduri (schimbarea destinaţiei fondurilor) chiar în cazul în care ele au fost obţinute legal. În plus, datorită importanţei acestor fonduri pentru economia naţională şi a necesităţii unei bune şi corecte absorbţii a lor, legea sancţionează şi fraudarea din culpă (greşeală sau neatenţie) a acestor fonduri.
Pe cine afectează corupţia?
Concomitent cu impactul negativ global al corupţiei manifestate la nivel macroeconomic (crimă organizată, evaziune fiscală), „mica" corupţie produce un sentiment puternic de frustrare sau chiar de revoltă în rândul cetăţeanului obişnuit.
Prin urmare orice strategie guvernamentală în domeniul prevenirii corupţiei trebuie să prevadă şi acţiuni de informare şi conştientizare adresate cetăţenilor, care să sublinieze faptul că mita nu este ceva legitim sau necesar, ci că este o practică ce nu produce decât o perpetuare a unor relaţii denaturate între cei care asigură şi cei care consumă anumite servicii.

De ce să luăm atitudine împotriva flagelului numit corupţie?
Toată lumea pare să fie de acord cu sintagma „aşa nu se mai poate" şi că „trebuie ca cineva să facă ceva". O conduită responsabilă nu este aceea în care fiecare dintre noi, cetăţenii, aşteptăm ca cineva să facă ceva, ci fiecare dintre noi trebuie să facă deopotrivă „ceva" în această direcţie şi anume să luptăm împreună împotriva corupţiei.
Cu toate că fenomenul corupţiei are un impact negativ asupra imaginii şi a „stării de sănătate" a României, el se conturează prin acte individuale, repetate la nivelul societăţii. Corupţia este o chestiune personală. Decizia oricărei persoane de a se angaja într-un act de corupţie ori de a adopta un comportament corupt ţine cont de raportul dintre avantajele beneficiile personale şi riscurile/costurile presupuse în cazul în care fapta este descoperită. Perspectiva raportului avantaje -riscuri a condus la ideea că sarcina acţiunilor anticorupţie stă pe umerii aparatului de stat care trebuie să intervină cu măsuri prin care să diminueze avantajele şi să crească dezavantajele implicării într-o faptă de corupţie. Însă intervenţia statului nu poate fi suficientă dacă nu se produce şi o schimbare de atitudine la nivel individual. Astfel devine importantă însuşirea pentru fiecare dintre noi, indiferent de locul de naştere, religie, etnie, sex, a valorilor de onestitate, corectitudine şi responsabilitate în îndeplinirea rolurilor sociale. Respingere comportamentelor corupte, deopotrivă ale cetăţenilor şi ale funcţionarilor, este o puternică dovadă de integritate societală, care se educă şi se dezvoltă la nivel individual.

Atitudini posibile în faţa corupţiei
Orice cetăţean poate opta să privească cu indiferenţă la faptele de corupţie din jurul lui sau să reacţioneze vehement la răspândirea acestui microb. Dacă închideţi ochii în faţa corupţiei şi o lăsaţi să se răspândească în voie, va trebui să vă imaginaţi în ce societate vor trăi copiii dumneavoastră peste doar câţiva ani. Dacă alegeţi să condamnaţi corupţia veţi trăi împlinirea şi mulţumirea educaţiei solide a copiilor dumneavoastră prin furnizarea exemplului propriu de corectitudine.

Cum putem ajuta la prevenirea corupţiei?
În Ghidul de bună practică pentru prevenirea faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor sunt oferite câteva recomandări pe care un cetăţean ar trebui să le urmeze la accesarea unui serviciu public şi anume:
- Înainte de a vă prezenta în faţa unui funcţionar pentru soluţionarea unei probleme, informaţi-vă cât se poate de corect şi amănunţit, din toate sursele disponibile (site-uri, contactând telefonic instituţia etc.), inclusiv cu privire la termenul de soluţionare a problemei dvs.;
- Pregătiţi toată documentaţia necesară rezolvării solicitării dvs. (copii ale documentelor, avize, declaraţii, formulare etc.);
- Asiguraţi-vă că discuţia cu funcţionarul se desfăşoară într-un loc vizibil (pentru a nu apărea tentaţia unei constrângeri), iar plăţile se realizează numai la casierie de unde veţi primi chitanţă pentru toată suma solicitată;
- Dacă pe parcursul discuţiilor cu funcţionarii vă simţiţi antrenat într-o posibilă faptă de corupţie (vi se cere şpagă, vi se comunică un termen de soluţionare mai mare decât cel legal sau vi se restricţionează respectarea unor drepturi) reacţia dumneavoastră imediată trebuie să fie refuz categoric în a promite, oferi sau da bani, daruri sau alte foloase în scopul de a vă soluţiona cererea sau de a vă respecta drepturile legitime!

Unde poate fi sesizată o faptă de corupţie?
Pentru prevenirea şi combaterea faptelor din sfera corupţiei, în România există următoarele structuri specializate:
• Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.) - Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr.79-81, sector 1, tel: 021/312.14.97, www.pna.ro
• Direcţia Generală Anticorupţie (D.G.A.) - Bucureşti, Şoseaua Olteniţei nr.390A, sector 4, tel: 021/332.26.54, www.mai-dga.ro
• Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia de Investigare a Fraudelor - Bucureşti, str. Ştefan cel Mare nr.13-15, sector 2, tel: 021/311.19.63, www.politiaromana.ro
La nivel local, plângerea sau denunţul privind săvârşirea unor fapte de corupţie pot fi depuse la:
• Serviciul Judeţean Anticorupţie Brăila - tel: 0239/613.634, e-mail: sjabr.dga@mai.gov.ro, pagină de internet http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=97
• Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila - str. Mihail Sebastian nr.10-12, tel: 0239/606100, http://br.politiaromana.ro

O altă cale prin care pot si făcute sesizările sunt liniile telefonice gratuite, unde se pot denunţa fapte de corupţie săvârşite de funcţionari publici, astfel:
 0800.806.806 este linia telefonică gratuită, pusă la dispoziţie de Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, la care cetăţenii pot sesiza aspecte legate de comiterea faptelor de corupţie de către personalul M.A.I.;
 0800.801.100 este linia telefonică gratuită, pusă la dispoziţie de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.) pentru facilitarea sesizării şi înregistrării în timp real a factorilor de risc de vulnerabilitate la corupţie din sistemul naţional de învăţământ;
De asemenea, pe paginile de internet au fost înfiinţate portaluri on-line de sesizare a faptelor de corupţie, astfel:
- e-petiţii (Direcţia Generală Anticorupţie)- http://www.mai-dga.ro/index.php?i=ro&t=139
- sesizări (Direcţia Naţională Anticorupţie) - http://www.pna.ro/faces/sesizare.xhtml