Povestea filantropului care a îmbogăţit Brăila, Nedelcu P. Chercea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

A învăţat rotăria, însă, prin muncă cinstită, a făcut o avere colosală, pe care a donat-o.Bătrânii spun că industriaşul Nedelcu Chercea ar fi găsit o comoară ascunsă în hrube, de pe vremea turcilor, şi că astfel s-ar fi îmbogăţit.

A ridicat biserici şi instituţii de binefacere în Brăila, Galaţi, Tulcea, ba şi la Muntele Athos, pe timpul banditului Terente. Comuniştii i-au dărâmat statuile şi i-au pângărit mormântul.

Fabricant de "lanţuri, cuie şi caiele", Nedelcu P. Chercea, fostul proprietar al uzinelor „Laminorul" - de departe, cel mai mare filantrop brăilean -, e reprezentativ pentru spiritul brăileanului de altădată.

Nu există brăilean care să nu fi auzit de Chercea, bogătaşul devenit, alături de Terente şi Panait Istrati, simbol al urbei dunărene, omul care, împreună cu soţia sa, Ana, a lansat sloganul nepieritor „Totul pentru patrie, nimic pentru noi".

Nimeni nu putea pricepe cum un om simplu născut în Vatra Veche, lângă Brăila, fost rotar, să lase în urmă donaţii de milioane de lei aur şi să nu ceară nimic în schimb.

Biserici, şcoli, dispensare


„În 1934, marele industriaş şi filantrop a întocmit un Act de donaţie prin care lăsa brăilenilor primăria din comuna Nedelcu P. Chercea, dispensarul, şcoala de băieţi şi fete şi grădiniţa de copii.
Acelaşi mare donator lăsa viitorimii clopotniţa bisericii „Sf. Arhangheli", biserica „Sf. Mare Mucenic Mina", casa parohială şi monumentul „Victoria", realizat din bronz şi granit. Toate fuseseră ridicate pe cheltuiala sa. Nimeni, niciodată, nu a mai făcut aşa ceva"
, a precizat arhivistul Ştefania Botez.

Născut în satul Vatra Veche, în 1857, Chercea a donat Liceului de Fete din Brăila şi şcolii din Ghecet (Tulcea) mobilierul şi materialul didactic, înainte de primul Război Mondial.

A construit, în 1928, biserica „Sf. Mare Mucenic Mina", şcoala care acum îi poartă numele (fostă nr. 13), grădiniţa, casa parohială, localul primăriei şi dispensarul din Chercea, în perioada 1919-1936.

În 1922, a ridicat clopotniţa bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din centrul Brăilei. Avea prieteni în mai toate etniile urbei. Aşa se face că, în '24, a donat Comunităţii Israelite din Brăila un corp de clădiri pe Regala, pe care l-a transformat în dispensar.

I-au pângărit mormântul

Chercea a ctitorit şi biserica Mănăstirii Vladimireşti din judeţul Galaţi, înfiinţată de Maica Veronica, lăcaş sfânt în care a fost înmormântat.

În anii '50, comuniştii i-au batjocorit mormântul şi au desfiinţat mănăstirea, arestând mare parte din cele 330 de călugăriţe fecioare.

Atunci, părintele Ioan Frăţilă a exhumat rămăşiţele marelui filantrop şi le-a aşezat în cripta construită de el însuşi, la subsolul bisericii „Sf. Mina", unde se află şi astăzi.

Nedelcu P. Chercea a făcut donaţii în toată ţara, însă cel mai mult i-a ajutat pe cei din comuna natală. O ştie toată lumea.

„Suntem proveniţi în comuna Nedelcu Chercea, dar ştim cât de mult bine a făcut industriaşul. Chercenii au fost mai mult căruţaşi şi hamali în port şi au fost ajutaţi de Chercea. Uitaţi ce biserică şi ce şcoală a ridicat", ne-au spus Nicu Dobre, de 88 de ani, veteran de război, şi Gheorghe Sasu, de 80 de ani, doi bătrâni care locuiesc aproape de ctitoria filantropului, „Sf. Mina", pe strada Deva.

Este în amintirea tuturor

Amintirea filantropului Nedelcu Chercea e încă vie printre brăilenii de toate vârstele. Bătrânii spun că industriaşul a ajutat familiile tinere, le-a dat zestre fetelor şi pământ celor fără un rost pe lume. Era, însă, cumpătat şi modest. Nu arunca cu bani.

Se spune că, plimbându-se pe Regala, cu bastonul pe braţ, industriaşul se apleca, dacă vedea o potcoavă veche, o ştergea cu batista şi o băga în buzunar, pentru că „e păcat să se piardă fierul". Aşa era de chibzuit.

Şi astăzi pot fi văzute, în „buricul târgului", adevărate palate care i-au aparţinut magnatului brăilean.

Chipurile zugrăvite ale ctitorilor pot fi văzute şi astăzi, la intrarea în lăcaşul ctitorit de ei. Soţii Chercea erau creştini evlavioşi, cu frică de Dumnezeu şi n-au precupeţit nimic spre a-şi împărţi bucuriile cu alţi brăileni.

Fundaţie de cinci metri adâncime

Întrucât biserica e situată chiar lângă linia de tren şi într-o zonă inundabilă, industriaşul a folosit tone de fier pentru realizarea fundaţiei şi a zidurilor. Potrivit slujitorilor de la „Sf. Mina", fundaţia sfântului lăcaş are cinci metri adâncime.

În faţa şcolii lui Chercea s-au aflat busturile din bronz ale ctitorilor, date jos de către autorităţile comuniste şi duse la topit. Fuseseră realizate de artistul Fr. Stork. Au rămas numai soclurile, pe care stătea scris: „Totul pentru patrie, nimic pentru noi".

Chipurile soţilor Nedelcu şi Ana P. Chercea au străjuit, cândva, holul „Şcolii de băieţi şi de fete", fiind acoperite apoi cu tencuială şi sloganuri comuniste.

Autorităţile comuniste au pângărit, în mod asemănător, icoanele realizate în frescă, la aceeaşi şcoală. De curând, însă, vechea frescă a fost scoasă la iveală şi alte busturi de bronz au fost aşezate pe vechile socluri. Iar Nedelcu şi Ana P. Chercea au intrat în legendă.

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite