Portret: Lucian Ţilea a fondat restaurantul etniilor la Brăila!

Lucian Ţilea

Îndrăgostit de Fănuş Neagu şi de legendele banditului Terente, Lucian te îmbie cu mâncăruri tradiţionale româneşti, armâneşti, turceşti, bulgăreşti, greceşti, armeneşti, evreieşti şi lipoveneşti.

Lucian Ţilea, negustor autohton de vinuri alese, a mutat bucătăriile tradiţionale brăilene din casele oamenilor în restaurantul căruia i-a dat numele banditului intrat în legendă, vestitul Terente de la Carcaliu. Îi place să povestească citându-l, ca pe un înţelept din vechime, pe nepieritorul Fănuş Neagu.

„Brăila este unică în România în ce priveşte gastronomia, datorită influenţei comunităţilor etnice - armâni, bulgari, armeni, evrei, greci, lipoveni şi turci. Niciun alt oraş nu are atât de multe comunităţi, cu bisericile lor, cu cartierele lor, cu cimitirele lor, trăind într-o armonie desăvârşită cu românii", ne-a spus Lucian Ţilea.

Născut în Galaţi, Lucian trăieşte în Brăila de la vârsta de doar două luni, de aproape 50 de ani în aceeaşi casă, înconjurat de tei şi de clădiri vechi de secole, în zona istorică a oraşului.

„Nimic nu se compară cu atmosfera bonomă a unui oraş-port la Dunăre unde, între cele două Războaie Mondiale, erau o mie de cârciuni şi restaurante, unde lumea venea să bea şi să mănânce, că timp de gătit acasă nu prea era", ne-a spus Ţilea.

A făcut vapoare trei ani, utilaje metalurgice nouă ani, cinci ani excavatoare şi macarale şi a mai „ars gazul", cum spun răutăcioşii, vreme de 4 ani, în administraţie.

După toate aceste experienţe, s-a integrat într-o „comunitate eterogenă", constituită din oameni cu o preocupare comună: mâncatul şi băutul. „Aici am cunoscut mai multă lume decât în cei 4 ani de administraţie!", ni s-a confesat Lucian.

Pasionat de viaţă

Protagonist al emisiunii TV „Pasionat de viaţă", Lucian Ţilea a decis să pună bazele unui restaurant tradiţional românesc, dar şi al etniilor Brăilei.

„La „Terente" vin oameni de toate culorile politice, din toate naţiile şi din toate păturile sociale. Până prin '50, brăilenii erau mari băutori de vin apoi, datorită vremurilor tulburi, au devenit consumatori de bere. Astăzi, ei redescoperă vinul. Şi pentru că se află la doi paşi, am decis să le aduc vestitele vinuri de Măcin, atât de căutate de marile restaurante din capitală", a mai spus „negustorul de vinuri".

Nu oricine prepară vinul de Măcin de la „Terente", ci însuşi Imsel Faik, tătarul care a creat „Lacrima lui Ovidiu". Iar întinsele podgorii sunt păstorite de lipoveanul Serghei Cosma din Carcaliu şi Igor Lukomsky din Belarus.

„O carafă de vin e însoţită de sifon, că apa minerală strică gustul vinului, şi mai trebuie să aibă temelie o mâncare tradiţională, potrivită obrazului muşteriului. Pe cheltuială puţină, la vremuri grele, că banul se face greu şi se cheltuie repede", spune Ţilea.

Ce-i place

"Iubesc foarte mult natura, motiv pentru care petrec destul de mult timp în mijlocul ei. Îmi plac caiacul, ATV-ul, motorul, bicicleta, parapanta şi avionul. Îmi place, de asemenea, pianul. Mai nou, îmi place să cânt la saxofon".

Ce nu-i place

"Nu-mi place aglomeraţia, de orice fel ar fi ea. Nu-mi place trăncăneala fără noimă şi nu-mi place muzica de proastă calitate. N-o denumesc, pentru că ştie toată lumea despre ce fel de muzică este vorba. Şi cam atât".

Întrebări şi răspunsuri

Cum ar trebui să fie vinul bun?

"La „Terente" găsiţi cele patru calităţi ale vinului pe care regretatul Fănuş Neagu le clama la câte un şpriţ: „Să fie sec, să fie rece, să fie mult şi să fie moacă"!

Iar alături de o carafă de vin bun, ce s-ar potrivi mai bine?

"Întrucât moaca este un peşte gras, tot crapul de Dunăre face ciorba şi saramura de pomină. Când spui Brăila, te gândeşti neapărat la saramura de peşte!Iar crapul să fie înecat cu năduf de un Aligote de Măcin".

Profil

Născut: 22 iunie 1961, Galaţi.

Studii: Facultatea de Mecanică, Universitatea Galaţi, 1986.

Ocupaţie: Negustor de vinuri.

Familie: Are un băiat.