Brăila: Marilena Ioanid este prietena artelor plastice şi decorative
0
Profesor la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, Marilena Ioanid face tapiserie, grafica şi pictură murală iar de 21 de ani este o prezenţă constantă în expoziţiile organizate de UAPR
Profil
Născută. 13 august, 1965, Brăila
Studii. Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti
Ocupaţie. artist plastic, profesor de arte plastice
Familie. necăsătorită
Harul, modestia şi naturaleţea se împletesc perfect în personalitatea Marilenei Ioanid. Viaţa a supus-o la mari încercări, dar a găsit până la urmă puterea să creeze pentru a oferi lumii splendide opere de artă.
Marilena Ioanid face tapiserie, grafică şi pictură murală, iar aceste cunostinţe le transmite mai departe elevilor Liceului de Artă „Hariclea Darclee”.
Şi-a ales o specializare rară, tapiseria.Cu multă delicateţe, artista îmbină lâna şi materialele textile pentru tapiserii iar pastelul şi culorile le transformă în picturi.
Îşi aşterne cu întreaga-i sensibilitate poemele culorilor şi bucură, de fiecare dată, sufletele brăilenilor. „Inspiraţia mi-o culeg din natură, stări emoţionale, efecte, senzaţii pe care le surprind”, ne spune artista.
Zeci de lucrări de artă ale Marilenei Ioanid se află în colecţii personale din Belgia, Franţa, Turcia, Germania, Anglia, România şi Canada. Are expoziţii personale în Bucureşti, Brăila, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Ungaria şi Rusia. De 21 de ani este o prezenţă constantă în expoziţiile organizate de Uniunea Artiştilor Plastici din România.
„Este o meserie dificilă, pentru că trebuie să se aducă laolaltă mai multe ramuri ale artei. Apoi, posibilitatea de a ajunge la public este iarăşi dificilă”, punctează artistul plastic. Marilena adaugă că tapiseria este o artă mai puţin cunoscută şi mai puţin gustată de oameni, dar cu o valoare mai mare.
A ajutat la restaurarea Teatrului „Maria Filotti”
Marilena Ioanid îşi pune imaginaţia în slujba creaţiei. Primele tapiserii le-a creat în atelierul facultăţii. „Una dintre lucrări reprezenta întâlnirea a două mâini iar cealaltă, un zbor de păsări”, spune Marilena Ioanid. Atracţia pentru artă a descoperit-o în copilărie.
„Am plecat de acasă cu mama şi cu verişoara mea, care urma să dea examen pentru pian la Şcoala de Arte Plastice. Atunci, mamei i-a venit ideea să dau şi eu examen la arte plastice. Aşa a început totul”, ne mai spune Marilena.
Îşi aminteşe cu zâmbetul pe buze cum părinţii săi au îndrumat-o către tot felul de domenii: pian, balet, limbi străine ori înot, însă nimic nu a atras-o la fel de mult ca artele plastice.
Artista nu pierde nicio ocazie să-i bucure pe brăilenii pasionaţi de frumos cu lucrările sale tonice şi pline de sensibilitate.
O altă mare realizare a Marilenei Ioanid este aceea că a făcut parte din echipa care a restaurat clădirea Teatrului „Maria Filotti”, pe când era în clasa a XI-a.
„M-am simţit privilegiată. Am contribuit la realizarea formelelor pentru turnarea în ciment alb a ornamentelor exterioare”, îşi aminteşte artista.
Întrebări şi răspunsuri
Este tapiseria o artă pe cale de dispariţie?
M.I.: „Da, se poate spune acest lucru. Ideea de tapiserie s-a transformat foarte mult în timp. Mie mi-a plăcut dintotdeauna să merg pe tehnica clasica, haute lisse. Dar şi în afara ţării, şi la noi, se experimentează multe tehnici, materiale, forme şi structuri diferite, ajungând ca tapiseria să se detaşeze de perete, să dobândească volum, să se transforme chiar în sculptură”.
Ce surprize ne mai pregătiţi?
M.I.: „Urmează să particip la organizarea unei expoziţii colective în Bucureşti, la Căminul Artei. Aici vor fi prezentate lucrări donate de artişti, ce vor face obiectul unei licitaţii. Cu banii stânşi, se vor cumpăra cele necesare mai multor orfani şi unor familii nevoiaşe, totul face parte dintr-un proiect început de peste doi ani”.
ce-i place
Adoră să citească, să scrie, să asculte muzică, să călătorească şi să fie alături de oameni. Îi place să lucreze, să creeze imagini şi să organizeze expoziţii. De asemenea, Marilena Ioanid încearcă să le fie de folos celor din jurul ei, iar atunci când i se cere ajutorul, îl oferă cu mare plăcere.
ce nu-i place
„Mie nu-mi place să mint şi să fac compromisuri. Îmi displace suferinţa, boala şi, totodată, neputinţa. De asemenea, anotimpul friguros şi negrul se regăsesc tot pe lista mea de neplăceri. Nu-mi place să arunc lucrurile, ci prefer să le sortez si să le transform”.
Se încarcă comentariile...
