Inedit: Brăileanca bursieră la NASA: "Frica de gaura neagră este una instinctivă, oamenii distrug planeta mai repede decât aceasta!"
0
Aurora Simionescu, care studiază la Stanford, îi linişteşte pe români în privinţa efectelor găurii negre. Tânăra brăileancă, bursieră la NASA, susţine că, "ideea de gaură neagră este înspăimântătoare, dar aceasta este doar o frică instinctivă de necunoscut". Ultima dată, în urmă cu vreo trei zile, când a vorbit cu mama sa, Petruţa Simionescu, Aurora spune că are ceva nou şi interesant de dat publicităţii.
Omul anului în 2008, cunoscută în întreaga lume după ce a descoperit o particulă de Univers, brăileanca Aurora Simionescu este, acum, bursieră la NASA şi cercetează la Universitatea Stanford roiurile de galaxii, folosind îndeosebi observaţii în domeniul razelor X, lungimi de undă în care a fost descoperită gaura neagră.
"Şansele ca Pământul să fie distrus de o gaură neagră sunt mult mai mici decât şansele ca noi înşine să ne distrugem planeta sau cel puţin să o facem nelocuibilă prin neglijenţa cu care o tratăm", a susţinut Aurora Simionescu.
"Partea cea mai impresionantă a poveştii este vârsta de numai 30 de ani a găurii negre (ei bine, plus 50 de milioane de ani cât i-a luat luminii să ajungă de la ea până la noi). Până când informaţia despre formarea acestei găuri negre a ajuns la noi, ea deja a îmbătrânit enorm. Acum observăm o gaură neagră care are vârsta unui om, pe când ea între timp e de zece ori mai bătrână decât omenirea (specia homo sapiens a aparut acum 500,000 de ani)", explică tânăra cercetătoare.
Desoperire unică
"Este vorba de o descoperire poate unică, prin faptul că în vastitatea spaţiului şi timpului din univers, şansele de a găsi un obiect atât de tânăr şi în acelaşi timp, atât de "apropiat" sunt mici. Da, în imensitatea universului, 50 de milioane de ani lumină înseamnă foarte aproape. Ceea ce e neobişnuit, însă, nu e faptul că această gaură neagră există, nici că ea este relativ tânără, ci faptul că am reuşit să o găsim, să o detectăm în acest univers enorm. E ca şi cum astronomii ar fi găsit acul din proverbialul car cu fân - un car de mărimea universului. Importanţa descoperirii constă în a ne satisface curiozitatea ştiinţifică: acum putem urmări exact cursul vieţii unei găuri negre, putem măsura direct ce se întâmplă cu acest obiect în timp", spune Aurora Simionescu.
Stelele se nasc şi mor
"Stele se nasc şi mor în fiecare zi, e un fenomen normal în univers. Moartea unei stele foarte masive rezultă în formarea unei găuri negre. Este iarăşi un fenomen care se întâmplă des. Este un fenomen care s-a întâmplat de multe ori chiar şi în galaxia noastră, la o depărtare cu mult mai mică decât 50 de milioane de ani lumină şi cu mai puţin de 50 de milioane de ani în trecut. Doar că noi nu eram acolo să-l detectam", adaugă fiziciana.
În ceea ce priveşte scenariile apocaliptice care au apărut deja în media şi în care "gaura neagră va înghiţi Terra", cercetătoarea spune: "Ştiu că ideea de gaură neagră li se pare înspăimântătoare multora dintre noi, dar aceasta este doar o frică instinctivă de necunoscut - şansele ca Pământul să fie distrus de o gaură neagră sunt mult mai mici decât şansele ca noi înşine să ne distrugem planeta sau cel puţin să o facem nelocuibilă prin neglijenţa cu care o tratăm, poate această descoperire ne ajută să înţelegem mai bine cum evoluează o gaură neagră şi, poate, necunoscutul de care ne temem nu va mai fi atât de necunoscut în viitor".
Aurora Simionescu urmează cursurile Universităţii Stanford, cu bursa Einstein, oferită de NASA. Ea a făcut parte dintre cei 10 aleşi de Agenţia Spaţială Americană dintre cei aproape 160 de aplicanţi. Bursa îi oferea posibilitatea de a alege o universitate din SUA, iar Aurora a ales Stanford. De altfel, tânăra cercetătoare a primit un telefon chiar de la directorul Observatorului Chandra, pentru a fi anunţată că a primit bursa.
În prezent, ea se ocupă cu cercetarea roiurilor de galaxii, folosind mai ales observaţii în domeniul razelor X (aceleaşi lungimi de undă în care a fost descoperită şi gaura neagră).
În 2008, românca a făcut înconjurul presei internaţionale prin descoperirea sa. Doctorand, la acel moment, la Institutul Max-Planck din Germania, ea a făcut parte dintr-o echipă de astrofizicieni de la institutul german şi de la alte două institute olandeze care a detectat pentru prima dată un fragment din masa de "materie obişnuită" încă necunoscută oamenilor.
Se încarcă comentariile...
