Încercare disperată a Primăriei Brăila de a ţine hoţii de fier vechi departe de fostul castel de apă al municipiului
0Fostul castel de apă al Brăilei, monument istoric de referinţă al oraşului, este în prezent "blindat" împotriva hoţilor de fier vechi. Primăria a decis să blocheze toate căile de acces cu plasă de sârmă şi plăci OSB, ca să împiedice accesul indivizilor care, în ultima perioadă, au vandalizat interiorul monumentului, în încercarea de a sustrage componente metalice.
În prezent, turnul din parcul central al oraşului se află în conservare, după ce o încercare a Primăriei de a-l introduce într-un program de reabilitare a eşuat. Autorităţile au avut la dispoziţie 1 milion de euro, fonduri europene, însă nu au găsit un constructor dispus să preia lucrarea. Firmele de construcţii s-au ferit să participe la licitaţii, spunând că proiectul de reabilitare, aşa cum fusese conceput de o firmă de arhitectură din Bucureşti, este imposibil de pus în practică cu fondurile existente.
Pentru că banii europeni trebuia cheltuiţi până cel târziu în luna decembrie a acestui an, Primăria s-a văzut nevoită să rezilieze contractul de finanţare, urmând să reia procedurile de anul viitor, în cadrul noului exerciţiu financiar european 2014 - 2020. Între timp, castelul de apă se degradează pe zi ce trece, iar hoţii de fier vechi aveau o "contribuţie" importantă în acest proces.
Înalt de 30 de metri, fostul turn de apă a fost construit pe parcursul unui singur an, în 1912, fiind una dintre primele clădiri din România realizate din beton armat. Elie Radu, arhitectul care l-a conceput era celebru în epocă. "A fost prima dată când în România s-a realizat dispunerea a două rezervoare pe verticală după modelul german, respectiv susţinerea rezervorului inferior prin intermediul unor elemente similare arcelor butante capabile să transmită eforturile la stâlpii cadrelor", explică expertul tehnic, prof. univ. dr. ing. Ana Maria Grămescu.
Fostul castel de apă este un monument de referinţă al Brăilei FOTO Florentin Coman
Când a fost pus în funcţiune, turnul avea capacitatea de a alimenta cu apă jumătate din oraşul Brăila. Timp de 50 de ani şi-a îndeplinit cu brio această menire, apoi, după ce tehnologiile s-au schimbat şi nu a mai fost nevoie de rezervoarele sale, a fost transformat pentru o scurtă perioadă în depozit de vin. Apoi, timp de două decenii, a rămas în conservare, pentru ca, la începutul anilor '80, să fie adaptat unei noi cerinţe, aceea de a găzdui, pe o platformă specială, concepută de un inginer al fostei Uzine de Utilaj Greu „Progresul” Brăila, un restaurant rotativ unic în România. Tot atunci, i-au fost ataşate două turnuri laterale, ce susţin scări în spirală pentru accesul la partea din vârf, iar subsolul iniţial, adânc de şase metri, a fost umplut pe jumătate cu pământ, pentru a fi redus la adâncimea de trei metri, astfel încât să se poată amenaja acolo un spaţiu de depozitare.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
