GALERIE FOTO Nu ştiu să scrie şi să citească, dar cântă şi dansează dumnezeieşte
0
Pe banii părinţilor şi cu ajutorul unei învăţătoare din sat, 30 de copii din Gemenele ţin vii tradiţiile şi obiceiurile populare din partea locului. Dacă-i vezi cum îşi poartă straiele populare, cât de mândri sunt flăcăii ăştia de nici şase ani, care n-au desluşit buchiile, dar au prins tainele Fedeleşului şi paşii Căluşarilor, poţi să juri că te afli într-o lume fără cusur, o lume a satului românesc autentic.
Micuţii, cu vârste cuprinse între cinci şi 14 ani, formează Ansamblul „Constantin Condruz" din comuna Gemenele şi se află deja la al patrulea concurs câştigat şi la peste 40 de spectacole în ţară şi străinătate. Fac totul cu o pasiune aparte, îndrumaţi de dăscăliţa satului, Zenovia Mocanu.
Nu au primit niciodată bani să-şi cumpere costume sau opinci, şi le-au făcut acasă, în gospodăria părintească. Doar pentru deplasări au mai fost ajutaţi de administraţia locală şi de câţiva oameni cu stare din comună.
„La porţile dorului"
Weekend-ul trecut, copiii din Gemenele au participat la Concursul Interjudeţean „La porţile dorului" şi n-au dezamăgit. Au luat premiul cel mare. Povestea lor - una a învingătorilor - începe undeva în 2007, când învăţătoarea Zenovia Mocanu, secondată îndeaproape de colega ei Valerica Mihoci, a adunat copiii de grădiniţă şi de şcoală generală şi le-a propus un joc. Un joc frumos, de-a ansamblul. „Eu dansez şi cânt fiindcă aşa-mi place. Nu mă joc cu păpuşi prea des, dar de dansat dansez", spunea, zâmbind, o fetiţă roşcovană din grup. În timp, jocul micuţilor s-a transformat, iar pentru unii, prezenţa în ansamblu este o datorie de onoare.
„Numai că jocul nostru a devenit serios. Copiii muncesc şi repetă zilnic, suntem nelipsiţi de la concursurile şi manifestările de profil", ne-a spus Zenovia Mocanu. Acum, ajunsă la vârsta pensionării, dăscăliţa Mocanu se retrage şi-i lasă locul colegei ei mai tinere.
Micuţii, unii încă la grădiniţă, au prins iute paşii de dans, dar şi cântul la orgă. Apoi, jocul lor s-a nuanţat, iar acum, copiii pun în scenă piese cu şi despre obiceiuri din Bărăgan: Caloianul, Bărbieritul mirelui, Împodobitul Miresei...
„Din anul 1973 sunt învăţătoare în comuna Gemenele şi am coordonat toate activitatile culturale. Pe vremea aceea, făceam absolut orice pentru că aveam catedra de limbă română şi trebuia să ne implicăm în diverse acţiuni artistice. Muzica a fost pasiunea mea, am coordonat multe formaţii folclorice în anii '70, '80, '90, cu care am mers la concursuri naţionale, unde am câştigat chiar şi locul al II-lea. Cântam, cu grupul, piese folclorice pe două voci, despre tradiţiile şi obiceiurile locului", îşi aminteşte învăţătoarea Zenovia Mocanu.
Tot în 2007, grupul a fost implicat într-un proiect european. "Tradiţie şi modernitate în satul european" se numea proiectul. În cadrul acestui proiect erau prevăzute realizarea mai multor activităţi printre care, cele mai importante erau înfiinţarea unui grup folcloric şi a unui festival care să promoveze tradiţiile şi obiceiurile populare specifice zonei.
Spre exemplu, într-o sală de clasă, profesorii şi elevii au amenajat un mini-muzeu etnografic, unde printre exponate se regăsesc porturi populare, ţesături, obiecte ceramice, diferite utilaje agricole şi de transport de mici dimensiuni, obiecte de uz gospodăresc, etc.
Au déjà discipoli
Ansamblul de dansuri populare "Constantin Condruz" din Gemenele a renăscut atunci din dragostea pentru folclor a două cadre didactice ale şcolii, învătătoarele Zenovia Mocanu şi Valerica Mihoci.
Ele sunt "sufletul" acestui grup folcloric în jurul cărora s-au adunat 60-70 de copiii de diverse vârste pentru a învăţa tainele dansului şi cântecului popular.
La porţile dorului...bat copiii
Ansamblul de copii pe care îl coordonează astăzi împreună cu colega sa, înv. Valerica Mihoci, este un proiect gândit în urmă cu opt ani dar pus în practică abia în anul 2007. « Odată ce am câştigat proiectul « Tradiţie şi modernitate în satul meu european», din cei 400 de milioane primiţi ca finanţare, am amenajat două săli de clasă, un cabinet de informare europeană şi altul cu obiecte tradiţionale locale dar am cumpărat şi instrumente muzicale. Împreună cu o bătrână din sat am făcut costumele populare şi aşa am reînfiinţat Ansamblul "Constantin Condruz". Numele i l-am dat de la un fost învăţător care a fost împuşcat chiar în incinta şcolii în cel de-Al Doilea Război Mondial", spune învătătoarea Mocanu.
Premii naţionale şi internaţionale
Odată înfiinţat acest ansamblu, prima ieşire a fost la Olimpiada judeţeană de muzică unde gemănarii au şi luat locul I pe judeţ, apoi locul al II-lea la un concurs interjudeţean şi aşa au prins curaj.
Grupul folcloric interpreta piese religioase, folclorice locale şi abia ulterior au încercat şi dansurile.
Primul premiu cu Ansamblul l-au luat chiar la festivalul din comună. Apoi a urmat la Mircea Vodă festivalul interjudeţean ,,Florii'', la festivalul judeţean de la Însurăţei - ,,Trofee''.
Au fost de două ori şi la Festivalul Internaţional al Tineretului şi Sportului de la Bursa, Turcia apoi la Novi Sad în Serbia cu trupa de teatru francofon. Un alt trofeu important pe care l-au obţinut a fost la festivalul internaţional « Prietenia » de la Vaslui, unde au câştigat trofeul festivalului.
Cei mai buni
« Mulţumirea este evidentă, am obţinut cu aceşti copii nu numai rezultate artistice deosebite dar şi la şcoală au note foarte bune. Noi le-am spus copiilor că nu-i primim în ansamblu pe cei care nu se ţin de carte şi ştiu că acest criteriu îi ambiţionează. La începutul anului şcolar chiar este bătaie pe locurile pe care le avem la înscriere în formaţia de dansuri. Aproape jumătate dintre elevii şcolii noastre dansează. Ansamblul, efectiv, cu tot cu susţiători, are în jur de 60 de copii, cel mai mic are 5 ani », spune învătătoarea Mocanu.
« Pandelaşul » şi « Fedeleşul », două dintre dansurile preferate
Printre dansurile cu care copiii au făcut furori la concursurile interjudeţene şi naţionale sunt « Pandelaşul », « Fedeleşul » sau « Lăzeasca ». «Pandelasul », spre exemplu, este Pandelaşul brăilean, după numele fostei formaţii « Pandelaşul » din Braila; « Fedeleşul » îl ştiu de la tatăl meu pentru că l-a dansat de când eram copil, în formatia de dansuri a comunei Scorţaru Nou. « Lăzeasca » o ştiu tot de la tata. Nu ştiu dacă e chiar local, cred că e de pe la Gropeni », a explicat Zenovia Mocanu.
În cadrul unui parteneriat cu Şcoala de Arte şi Meserii "Vespasian Lungu", la şcoala din comuna Gemenele s-a înfiinţat o clasă externă unde, de două ori pe săptămână, elevii pot urma cursuri de dansuri populare, orgă electronică şi acordeon.
Dans, muzică şi voie bună „La Porţile Dorului"
În ultima sâmbătă din Brumar, comuna Gemenele din judeţul Brăila a îmbrăcat straie de sărbătoare. Portul popular a fost la rang de cinste, el reliefând tradiţiile locului de unde au venit participanţii.
În acest an, ansamblurile participante au venit din Galaţi,Vrancea şi Brăila şi au impresionat zecile de oameni prezenţi în Căminul Cultural Gemenele cu tradiţiile şi obiceiurile locului.
Tradiţie şi valoare
Cea de-a 5 a editie a Fesivalului de Tradiţii şi Obiceiuri Populare „La Porţile Dorului" a fost deschisă, în aplauzele publicului, de către primarul comunei Gemenele, Calu Petrică.
Edilul a precizat în discursul de deschidere că organizarea evenimentului a fost posibilă cu sprijinul a doi investitori locali, unul care a deschis recent o staţie de benzină şi celălalt care v-a investi îm parcul de turbine eoliene.
„An de an, festivalul nostru de datini şi obiceiuri populare româneşti a căpătat tradiţie, valoare şi profesionalism, ceea ce a făcut ca el să fie cunoscut dincolo de graniţele judeţului nostru, în toată Regiunea de Sud-Est", a spus primarul comunei Gemenele.
Talente populare deosebite, costume de excepţie şi premii pe măsură
Odată deschise oficial „Porţile Dorului", prima evoluţie pe scenă a avut-o Ansamblul „Romaniţa" din comuna Romanu, judeţul Brăila. Important de precizat este că acest ansamblu, proaspăt înfiinţat de doar câteva luni de zile, a evoluat pentru prima dată pe o scenă la un festival, în faţa unui juriu şi a şi cules laurii victoriei, fiind recompensaţi cu un merituos loc II pentru prestaţia lor artistică.
Celelalte ansambluri participante au fost: Ansamblul „Corbeanca" din satul Corbu Nou, comuna Măxineni, judeţul Brăila, care a luat premiul al III-lea; ansamblul şcolii din comuna Păuleşti, judeţul Vrancea, care a obţinut locul. Ansamblul „Cununiţa" al şcolii din comuna Ţepu, judeţul Galaţi, un ansamblu profesionist care a obţinut premiul special pentru originalitate şi interpretare.
De altfel, preşedintele juriului, prof. Dorin Şipoş a apreciat că ansamblul a luat nota 10 la toate probele numai că din programul artistic al lor a lipsit cel privitor la datini şi obiceiuri locale.
De asemenea, şi Ansamblul din comuna Movileni, judeţul Galaţi a obţinut menţiunea I iar cel din comuna Liesti, jud Galaţi a câştigat locul I.
Premiul Sindicatului Învăţământului „Gheorghe Caranica" din Brăila a mers la Ansamblul „Vulturaşii" din comuna brăileană Mircea Vodă iar trofeul festivalului la rămas în mâinile copiilor de la Ansamblul „Constantin Condruz" din comuna gazdă. Atmosfera a fost cu totul deosebită, participanţii dovedind încă o dată că tradiţiile locale şi cântul trebuie să fie elementul nostru naţional de identificare.
Retragere din activitate după 40 de ani
Un moment emoţionant avut loc înaintea evoluţiei, în concurs, a ansamblului „Constantin Condruz". Învăţătoarea Zenovia Mocanu, una dintre coordonatoarele acestui ansamblu dar care a şi pus bazele lui, a ţinut un scurt discurs de retragere din activitate.
„Am slujit folclorul şi şcoala, în egală măsură, mai bine de 40 de ani. Fie că a fost Cântarea României sau Floare de salcâm, sau Flori de Bărăgan sau Flori pentru mama sau Prietenia dar şi multele festivaluri la care am participt de-a lungul timpului, i-am pregătit pe copiii din Gemenele cu pasiune, cu dragoste dar mai ales cu exigenţă. Şi, dacă am fost prea exigentă, să mă ierte. Noi i-am dus pe copiii în toată ţara şi nu numai cu bani foarte puţini sau deloc. Pentru mine a fost o bucurie să lucrez cu copiii din comuna Gemenele. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat în demersul meu şi m-au sprijinit când am avut nevoie. În primul rând, vreau să mulţumesc mamei mele pentru vocea pe care mi-a dat-o şi plăcerea de a cânta; îi mulţumesc domnului director al şcolii că a ştiut să speculeze aspectee pozitive ale muncii mele; mulţumesc domnului primar care a fost un real sprijin, ori de câte ori am avut nevoie de ajutorul dânsului; muţumesc familiei mele care nu s-a supărat pe mine de câte ori îi neglijam; îi mulţumesc colegei mele Veronica Mihoci pe care am luat-o cu mine la drum în urmă cu mulţi ani şi nu regret; mulţumesc, la final, copiilor şi părinţilor că au avut încredere în mine şi ne-au sprijinit", a spus învăţătoarea Zenovia Mocanu.
Aplauzele şi lacrimile din ochii copiilor au fost semnele evidente ale părerii de rău, dar primarul comunei Gemenele i-a asigurat că va face tot posibilul ca doamna Mocanu să aibă grijă în continuare de Ansamblu.
Material realizat cu sprijinul colegilor de la infozonemedia.eu
Se încarcă comentariile...
