GALERIE FOTO: Comuna cu trei obiective turistice şi comori nedescoperite

Comuna Dudeşti se află în plin Bărăgan, pe drumul spre oraşul Făurei. Aici sunt locuri care spun povestea oamenilor şi a obiceiurilor acestora. În Dudeşti sunt trei obiective turistice demne de harta turismului românesc: Movila Tătarului, Crucea lui Sului, Crucea lui Vlad.

Legenda spune că locul unde este astăzi comuna Tătaru făcea parte din moşia ţinută ca arendă pe mai mulţi ani de un arendaş pe nume Roşu. Acest arendaş avea un paznic tătar.
Pe o movila care există şi astăzi în partea de miazănoapte a satului, acest tătar îşi avea coliba într-un loc de unde putea vedea toată moşia.

Movila Tătarului

Această movilă s-a numit Movila Tătarului, iar oamenii care au fost aduşi să muncească pe moşia arendaşului Roşu au început să-şi facă la început bordee, apoi case, formând un sat căruia i-au zis Tătaru, după numele paznicului de pe moşia unde lucrau pământul.

"Tot arendaşul Roşu a captat un izvor făcând o cişmea care cu timpul, deoarece curgea din abundenţă, a dat naştere lacului Tătaru", povesteşte Ion Cristea, 67 de ani, un localnic.

Movila lui Sului

Pe teritoriul comunei se află şi Movila lui Sului, care abia se mai observă la ieşirea din sat, spre Roşiori. Pe această movilă, turcii îi spânzurau pe cei care nu respectau şi nu executau ordinele grecilor care dirijau şi adunau birurile de la locuitori.

Pe această movilă a fost omorât şi un mare econom de vite pe nume Sului, care avea drumul pe aici când trecea cu vitele de la munte la baltă. Acest econom, în drumul lui, a ridicat cruci ca puncte de reper şi credinţă în Dumnezeu din loc în loc, de la munte până la baltă.

Aceste cruci se pot vedea la cinci km pe drumul ce vine de la Ciocile spre Colţea şi la 1 km aproape de Colţea precum şi în fundul luncii satului Colţea.
"Dacă ar veni orăşenii aici ar avea ce vedea, noi ştim şi poveştile locului, le-am da mâncare dintr-asta sănătoasă de la noi şi aşa am face şi noi agroturism", spune şi Costică Bului, de 58 de ani.

Crucea lui Vlad

Un alt obiectiv turistic este Crucea lui Vlad care apărea trecută şi pe planul de la 1857. Lângă această cruce a fost pe vremuri Puţul lui Vlad.
„Tocmai întocmim un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care vrem să marcăm toate aceste locuri, fiindcă aceste obiective merită să fie pe harta turistică a României", ne-a explicat primarul Marian Bocănel.

Preotul Dan Ene le povesteşte, frecvent, localnicilor, despre aceste obiective: „Nu vrem să se uite istoria acestor locuri. Ne-ar plăcea să avem şi noi turişti, fiindcă suntem tare mândri de obiceiurile noastre".

Acest lucru îl arată şi sătenii, care, până la următorul hram, pe 15 august, vor să-şi vadă comuna pe lista zonelor turistice.

Pe aici, prin Dudeşti, a fost vechiul drum pe unde veneau diligenţele de la Bucureşti spre Brăila. Prin împroprietărirea din 1864 au venit şi s-au aşezat, făcând case în partea de sud a satului, mai multe familii din comuna Bentu, judeţul Brăila, care au fost împroprietărite cu câte cinci ha de teren arabil la câmp şi vetre de casă. Acestora li se zic Benţari.

Lacuri cu apă sărată, locuri de un farmec aparte, obiceiuri şi tradiţii

Pe suprafaţa teritoriului administrativ al localităţii Dudeşti există zone fără scurgere în care s-au format lacurile cu apă sărată Unturosul şi Tătaru.
În lacul Unturosul apa se adună în urma precipitaţiilor mai abundente, dar acesta este desecat periodic, suprafaţa de teren ocupată de acesta fiind folosită ca păşune pentru animale.

Lacul Tătaru, în anotimpul secetos, are apă foarte puţină şi concentraţia de mineralizare atinge valori maxime, uneori secând cu totul iar în anotimpul în care precipitaţiile sunt abundente, nivelul apei creşte.

Apele freatice în marea lor majoritate sunt nepotabile, cu excepţia celor din jurul localităţii Tătaru. Singurele resurse naturale ale solului şi subsolului sunt nămolurile cu calităţi balneoterapeutice ale lacului Tătaru.

Pădurea Tătaru şi mormintele tumulare

În interiorul teritoriului administrativ al localităţii Dudeşti există o pădure cu rol de protecţie împotriva factorilor climatici şi industriali dăunatori: pădurea Tătaru aflată la est de localitatea Dudeşti.

În ceea ce priveşte zonele construite protejate în comuna Dudeşti există două situri arheologice inventariate de Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice: Movila Barbă Lată şi Movila Gemenele, ambele fiind morminte tumulare, cu datare incertă şi propuse la categoria valorică C.

Clubul Sportiv de Oină „Speranţa Tătaru"

Un alt punct de atracţie turistică îl poate constitui Clubul Sportiv de Oină „Speranţa Tătaru". Aici pot fi vizitate expoziţiile cu trofeele obţinute de-a lungul timpului, tricourile cu autograf donate de colegii de la alte echipe din ţară, stadionul de oină şi, la cerere, poate fi organizat demonstrativ un meci de oină.

Expoziţie de carte veche şi obiecte şcolare vechi

La Şcoala din satul Tătaru, care datează de peste o sută de ani, turiştii pot vedea o min expoziţie a portului popular tradiţional, obiecte vechi şcolare (bănci vechi, călimări, dar şi caietul de însemnări al primului învăţător).
Tot în comuna Dudeşti, dar în satul Tătaru poate fi vizitată una dintre cele mai mari biserici din judeţul Brăila, denumită „Catedrala Bărăganului" pentru măreţia şi frumuseţea ei.

Din "Istoricul bisericii cu hramul Sf. Nicolae" din comuna Tătaru, plasa Balta, judeţul Brăila, întocmit la data de 25 aprilie 1891 de preotul sachelar Radu Ionescu, protoiereul plăsii Balta, rezultă că prima biserică construită de către locuitori din bârne ar fi existat prin secolul al XVIII-lea şi că ar fi fost în mijlocul satului de atunci. Ca şi stil architectonic biserica este construită în formă de cruce. De pe naos se ridică o turlă măreaţă care se sprijină la bază pe arcade.

În fiecare an. La 15 august, biserica sărbătoreşte Hramul. Întreaga comunitate participă la pregătiri şi în ziua mult aşteptată după slujba oficiată de preotul paroh Dan Ene, oamenii merg la Căminul Cultural unde servesc o masă caldă cu bunătăţi tradiţionale.

Un ultim popas turistic în comuna Dudeşti poate fi făcut la monumentul ridicat în anul 2005 în memoria deportaţilor din satul Bumbăcari, sat component al comunei, astăzi aproape nelocuit.

MATERIAL REALIZAT CU SPRIJINUL COLEGILOR DE LA INFOZONEMEDIA.EU