Brăila:Cristian Filip, arhivistul care a scris o istorie a grecilor

Coautor la mai multe lucrări de specialitate, arhivistul Cristian Filip este fascinat de Internet. Consideră Arhivele „memoria societăţii româneşti”

Profil

Născut:  25 ianuarie 1977, Brăila.
Studii:  Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Facultatea de Arhivistică.
Ocupaţie:  Consilier arhivist în cadrul Arhivelor Naţionale – Direcţia Judeţeană Brăila. 
Familie:  căsătorit.

De zece ani, Cristian Filip verifică, inventariază şi selectează documentele din depozitele Direcţiei Judeţene Brăila a Arhivelor Naţionale.
Tot el verifică şi controlează deţinătorii de documente, eliberează acte, cercetează – primul - documente inedite şi elaborează lucrări de specialitate.

Afară de Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, Cristian Filip a mai absolvit Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică „Aurelian Sacerdoţeanu”. Pe lângă franceză şi engleză, cunoaşte limba greacă, pentru că a fost pasionat, încă de pe băncile facultăţii, de istoria grecilor brăileni. A publicat, în revista Analele Brăilei, din 1999, lucrarea „Comunitatea greacă la Brăila (1864-1900)”, pe care a aşezat-o apoi şi în volum. Cartea a fost scoasă la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei.

O istorie după documentele Arhivelor

 „Am venit la Brăila direct de pe băncile facultăţii, prin repartiţie. Am vrut Brăila, am preferat-o în locul altor oraşe. Cât despre documentele pe care le prelucrăm, vă pot spune că fiecare act, fiecare document în sine are o importanţă a lui, deşi, pe moment, nu conştientizăm asta”, ne-a spus arhivistul Cristian Filip.

Arhivistul îşi petrece ore în şir cercetând, ordonând, adunând informaţii la care alţii nu au avut niciodată acces.

Aşa a făcut atunci când, în ultimul an de facultate fiind, s-a decis să scrie o istorie a comunităţii elene de la Brăila, de la înfiinţarea ei, pe vremea lui Vodă Cuza, şi până la 1900.

„Lucrarea „Comunitatea greacă la Brăila (1864-1900)” a fost întocmită pe studierea majorităţii documentelor care fac parte din fondul „Comunitatea Elenă”. Unele sunt scrise în limba greacă. Afară de documentele Direcţiei Judeţene Brăila a Arhivelor Naţionale (DJAN), am cercetat depozitul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti”, ne-a spus Filip. Alte surse folosite pentru lucrare provin de la Biblioteca Academiei Române.

Afară de lucrarea despre comunitatea grecilor brăileni, pasionatul arhivist a mai editat două lucrări, în colaborare cu alţi colegi din cadrul DJAN Brăila. Este vorba de lucrarea „Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Brăila (1953-2003) – 50 de ani de activitate” şi lucrarea „Din tezaurul arhivistic brăilean – album de documente” (2008). Albumul a fost lansat la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila (BJPI).

 Trebuie precizat faptul că cercetătorii Arhivelor colaborează intens cu cei din cadrul Muzeului Brăilei şi cu bibliotecarii de la „Panait Istrati”.   

Ce-i place:

Îmi place meseria pe care o practic, în special valorificarea informaţiilor de importanţă ştiinţifică din documente. De asemenea, sunt fascinat de tot ceea ce înseamnă Internet şi informatizarea activităţii specifice muncii de arhive.

Ce nu-i place:

Nu-mi place că, încă, statul nu a înţeles importanţa documentelor şi arhivelor pentru societate. Arhivele reprezintă memoria societăţii. Neştiindu-ţi trecutul, nu ai nicio identitate şi poţi fi uşor manipulat. Detest, de asemenea, nepăsarea oamenilor faţă de documente.

Întrebări şi răspunsuri:

Care sunt cele mai importante realizări, în calitate de arhivist şi cercetător?

„În primul rând, amintesc cele trei lucrări publicate de mine, din care două în colaborare cu colegii de la Arhivele Naţionale Brăila. Lucrarea „Comunitatea greacă la Brăila (1864-1900)” a fost publicată în Editura Istros a Muzeului Brăilei”.

Ce v-aţi propus pentru următoarea perioadă, din punct de vedere profesional?

“Menţinerea mea la un nivel profesional ridicat în ceea ce priveşte Arhivele, inclusiv cu noile provocări pe care le presupune digitalizarea şi globalizarea informaţiilor, în primul rând prin Internet”.