Brăila:Zamfir Bălan - Editorul operei lui Panait Istrati
0
Directorul adjunct al Muzeului Brăilei, Zamfir Bălan este autorul primei ediţii critice bilingve (franceză – română) a operei istratiene
Profil
Născut: 15 decembrie 1958, Pitulaţi, Brăila
Studii: Facultatea de Filologie a Univ. „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, doctor „cum laudae” în ştiinţe filologice
Funcţia: director adjunct al Muzeului Brăilei, conferenţiar universitar la Universitatea „Constantin Brâncoveanu”
Familie: căsătorit, doi copii
Dascăl şi muzeograf, iscusit mânuitor al condeiului dar şi al vorbei meşteşugite, Zamfir Bălan poate fi numit, deopotrivă, „păstorul” Casei Memoriale „Panait Istrati” din Grădina Publică, cel mai prolific şi mai erudit critic şi editor al operelor istratiene.
A absolvit Facultatea de Litere la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar din 1990 şi-a desfăşurat activitatea la Muzeul Brăilei, unde ocupă funcţia de director adjunct. A predat, mai întâi, la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, în prezent ocupând funcţia de profesor asociat la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti – Centrul Universitar Brăila.
Zamfir Bălan a colaborat până acum la multe publicaţii de profil şi a participat la nenumărate sesiuni de comunicări şi simpozioane de importanţă naţională, excelând, în primul rând, în domenii considerate de unii foarte greu de însuşit, precum istorie literară, memorialistică, poetică şi stilistică, semiotică şi retorică.
Operele lui Panait Istrati în română şi franceză
„George Călinescu, dar şi alte voci ale criticii literare româneşti nu l-au considerat pe Istrati scriitor român, pentru că a scris, iniţial, în limba franceză. Ediţia bilingvă pe care am îngrijit-o pune în valoare varianta românească de autor a operei istratiene în paralel cu varianta franţuzească. Este pentru prima dată când o ediţie de opere Panait Istrati pune în circuit, simultan, creaţii scrise de Istrati însuşi în cele două limbi”, ne-a spus Zamfir Bălan.
Mai presus de toate, Zamfir Bălan a reuşit să-l integreze pe Panait Istrati într-o „interpretare modernă” care, însă, nu lasă deoparte, ci dimpotrivă, subliniază o dată-n plus talentul său de povestitor.
Prima carte din ediţia bilingvă a fost celebra „Chira Chiralina”, urmată de „Moş Anghel”, „Codin”, „Ţaţa Minca” şi „Casa Thuringer”. În afara ediţiei bilingve a mai publicat un volum de corespondenţă (fondul epistolar al Casei Memoriale „Panait Istrati”), două volume de „Documente din Rusia sovietică”, şi un studiu intitulat „Panait Istrati – tipologie narativă”.
Alte nume mari care se leagă de Brăila
„Trebuie să amintesc şi că «Luceafărul» lui Eminescu a fost publicat pentru prima dată într-o gazetă brăileană «Dunărea»”, a mai spus Zamfir Bălan. Pornind de la textul publicat la Brăila, în 1883, de către Al. Djuvara, interlocutorul a realizat o ediţie a „Luceafărului” în patru variante.
Întrebări şi răspunsuri
Cum aţi reuşit să-l readuceţi pe Istrati în memoria brăilenilor?
Z.B.: "Sunt trei elemente care compun noutatea în legătură cu Panait Istrati. Unul se referă la orientarea interesului vizitatorilor de muzeu către fondul documentar. Al doilea aspect ţine de imaginea lui Panait Istrati ca scriitor român, iar al treilea de receptarea şi interpretarea textului istratian".
Ce alte nume mari ale culturii româneşti v-au preocupat?
Z.B.: "M-a preocupat şi figura lui Vasile Băncilă, relaţia acestuia cu un alt mare brăilean, Bazil Munteanu. Lista poate continua cu Perpessicius, despre care am scris o serie de articole şi la centenarul căruia am publicat un volum de studii şi documente".
Ce-i place
"Îmi plac călătoriile şi pescuitul. Între dinamica primelor şi atitudinea statică a celui din urmă, legătura se traduce ca o legătură între dorinţa continuă de cunoaştere, de noutate, şi nevoia de reflecţie".
Ce nu-i place
"Nu-mi plac multe lucruri şi toate se înscriu cam pe aceeaşi direcţie. Nu-mi place prostia, nu-mi plac meschinăriile, nu-mi place spoiala vândută cu titlu de lux, nu-mi place ticăloşia, iar făţărnicia, nici atât".