EXCLUSIV: Un brăilean a ales să câştige bani şi să dea şi altora de lucru producând căpşuni româneşti cu fonduri europene-FOTOGALERIE
0
În urmă cu trei ani, imediat ce s-a pensionat, colonelul în rezervă Constantin Petre, 58 de ani, a găsit o metodă inedită de a face bani: a accesat un proiect european şi şi-a umplut ograda de căpşuni.
Originar din comuna brăileană Vărsătura, Constantin Petre a lucrat o viaţă ca ofiţer de penitenciar, iar când pensia i-a bătut la uşă a găsit o soluţie prin care să-şi ţină trează vigilenţa: s-a apucat de plantat căpşuni, fructe pe cât de gustoase, pe atât de pretenţioase.
În primul an a încercat cu trei hectare, iar în acest an a cultivat deja cinci hectare şi în primăvară a scos o sută de tone. Ba chiar, devenind căpşunar la el acasă, Petre a primit bani de la Uniunea Europeană.
Căpşunar la el acasă
Are 12 angajaţi, iar, periodic, foloseşte încă 40, 50 de zilieri. De formaţie inginer mecanic-agricol, Petre recunoaşte că a visat - înainte ca românii să devină căpşunari în Spania - că va avea o solă plină cu căpşuni numai a lui.
„Deoarece am lucrat în sistemul militar, la 55 de ani, acum trei ani, am fost pensionat. Şi cum aveam ceva pământ şi mult timp liber, m-am apucat serios de treabă", povesteşte Constantin Petre.
În anul 2009, a obţinut o finanţare pentru un proiect mai amplu, iar în jur de 30.000 de euro le-a folosit pentru ferma de căpşuni, unde se cultivă aceste fructe în regim intensiv, dar prin procedee sută la sută naturale.
Şi sucesul este garantat. Ce, Spania? Ce, Italia?
„Sunt căpşunar în ţara mea", spune, râzând, brăileanul.
În vremea culesului, şirul de maşini care aşteptau să încarce marfă se întindea pe mai bine de 500 de metri, ajungând chiar până la Drumul European 584 Brăila - Slobozia.
Îngrăşământ natural
Şi pentru că era obligatoriu ca proiectul să aibă succes din prima, Petre a luat răsaduri italieneşti, omologate în Europa, pe care le tratează cu bălegar de grajd de la noi, până ies căpşunile roşii „în obraji", iar apoi le vinde en-gros, tuturor celor interesaţi.
„Am devenit partener al firmei Geoplant din Italia, care îmi asigură material săditor de cea mai bună calitate. De altfel specialiştii italieni vin de cel puţin două ori pe an pentru a verifica solele", mai spune Petre. Interlocutorul povesteşte că a mai perfectat contracte şi cu fermieri din Brăila, Galaţi şi Tulcea.
„De două ori pe an, culturile sunt tunse, ca să avem recoltă bună. Iar ca îngrăşământ nu se foloseşte decât gunoi de grajd, natural", ne-a declarat Stănică Constantin, angajat la căpşunărie.
Metode de îmbogăţire
Deşi căpşunile de la Brăila sunt cultivate în sistem intensiv, acestea respectă ciclul natural. Spre exemplu, nu s-a adoptat metoda serelor pentru a lăsa planta să crească natural în ciclul său complet, neforţat.
Chiar şi tratamentele sunt naturale nefolosindu-se substanţe chimice. Aşa, spre exemplu, pe locul unde vor fi cultivate căpşuni, mai întâi s-a cultivat un an de zile rapiţă, pentru ca aceasta este un bun antemergător. Conţine nişte subsanţe care distug dăunătorii căpşunilor.
Căpşuni cu pretenţii
De reţinut că o plantaţie de căpşuni este meţinută pe acelaşi loc numai 3-4 ani după care trebuie scoasă şi timp de 5-6 ani se cultivă altceva. Aceata deoarece în termenul indicat apar pe cale naturală dăunători care vor influenţa creşterea plantelor.
Căpşunile de la Vărsătura arată aidoma celor din import, fapt ce a generat discuţii prin pieţe, unii cumpărători acuzându-i chiar pe comercianţi că vând marfă turcească, nu românească cum scria pe etichetele de preţ.
Dovezi certe
„O persoană din Galaţi m-a rugat să-i dau o plantă întreagă cu căpşunile pe ea pentru a o pune în piaţă pe tarabă, să arate astfel că marfa este românească, iar nu de la turci", ne-a declarat Constantin Petre.
Pentru anul 2011, Constantin Petre nu şi-a propus creşterea producţiei.
„Prefer să fac 20 de tone la hectar, dar de maximă calitate, decât 30 de tone de fructe frumoase dar deficitare la capitolele gust şi aromă", ne-a mai explicat fermierul, care are de gând să se extindă în Galaţi şi Tulcea.
Începând din 2011, după ce noile ferme din judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea vor produce la capacitate maximă, să poată trimite marfa direct pe pieţele din vest, unde având în vedere certificatul „organics" obţinut cu sprijinul celor de la Geoplant Italia, preţul le-ar face deosebit de rentabile.
Se încarcă comentariile...
