Dunărea forţează digurile din Insula Mare a Brăilei

După un respiro de două trei zile când cotele au fost în staţionare şi apa chiar a scăzut cu doi, trei centimetri, acum, fluviul creşte iarăşi. Digurile din Insula Mare şi Noianu Chiscani încă rezistă cu bine mai ales după ce au fost consolidate în 2010, când apele ameninţau să inunde incinte importante din judeţ.

Este pentru prima oară în 150 de ani - de când se fac măsurători zilnice ale parametrilor apelor Dunării - când cota de atenţie de 560 cm este atinsă în lunile decembrie - ianuarie.

Este însă tot atât de adevărat faptul că înainte de anul 1968 - an în care s-a terminat de îndiguit incinta Insulei Mari - cotele fluviului erau mult mai coborâte, bălţile Brăilei şi Ialomiţei preluând surplusul de apă în urma topirii zăpezilor.

„Anul acesta ne confruntăm cu o anomalie prin faptul că nivelul Dunării, care în această perioadă era scăzut, se află foarte aproape de cota de atenţie, de 560 cm. Chiar dacă zilele următoare nivelul apelor va cunoaşte o uşoară scădere ne aşteptăm ca în zilele şi săptămânile care urmează să consemnăm din nou creşteri ale cotelor Dunării. Acest trend este datorat vărsării în fluviu a afluenţilor care au preluat apa din Ungaria unde, se ştie deja, au avut loc inundaţii", ne-a declarat Adrian Turiac, director Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila.

Vin apele din Ungaria

Pescarii bătrâni sunt şi ei uimiţi de nivelul foarte ridicat al apei.
„Doar de Crăciun şi de Sf. Vasile nu am ieşit la pescuit. În rest nu am lipsit o zi, aceasta este pasiunea mea de-o viaţă. Niciodată Dunărea nu a crescut în perioada aceasta. Anul trecut era cu patru metri mai jos luciul apei", ne-a declarat Marcel Mocanu, de 74 de ani.

„Văd zilnic cum creşte apa după nivelul plutei. În fiecare zi mai ridic doi trei centimetri pluta pe fir", ne-a explicat bătrânul.

Deocamdată doar digurile din Insula Mare, Brăila - Dunăre -Siret şi Vărsătura sunt în faza a I de apărare, apa a ajuns la baza digului. Pe alocuri sectoare de dig din IMB şi de pe malul stâng al fluviului au fost trecute în faza a II-a de apărare pentru că apa a început să urce lent dar sigur pe taluz.
„Sperăm ca după ce vor fi preluate şi apele de la inundaţiile din Ungaria să asistăm la o scădere a cotelor fluviului necesară pentru a face loc apelor din primăvară", ne-a declarat ing. Adrian Turiac.

Reamintim că în Germania şi Austria s-au înregistrat căderi de zăpadă record, astfel că dacă acestea se vor topi brusc cotele fluviului vor ameninţa din nou cel puţin cu aceeaşi putere ca anul trecut când s-a înregistrat nivelul istoric al cotelor fluviului.